„Love Building”. O comedie în căutarea publicului
https://www.ziarulmetropolis.ro/love-building-o-comedie-in-cautarea-publicului/

CRONICĂ DE FILM. „Love Building”, debutul în lungmetraj al Iuliei Rugină, este o comedie de public despre ipostazele relaţiei de cuplu. Un film lipsit de profunzime, care păstrează însă distanţa regulamentară faţă de prostul-gust.

Un articol de Ionuţ Mareş|12 septembrie 2013

CRONICĂ DE FILM. „Love Building”, debutul în lungmetraj al Iuliei Rugină, este o comedie de public despre ipostazele relaţiei de cuplu. Un film lipsit de profunzime, care păstrează însă distanţa regulamentară faţă de prostul-gust.

Psihoterapia de cuplu într-o tabără de vacanţă pentru diverse tipuri de perechi, dintre care două de lesbiene şi una formată dintr-un actor şi o actriţă de filme porno, este un subiect suficient de occidental pentru ca „Love Building” să nu poată fi ancorat exclusiv în context românesc (în ciuda celor câteva poante pentru autohtoni, cum ar fi trimiterile la Cristi Puiu sau Vama Veche).

Asta nu înseamnă că debutul în lungmetraj al Iuliei Rugină, o comedie comercială cu ceva alunecări dramatice de suprafaţă, ar avea şanse prea mari să impresioneze un public străin sătul de meandre sentimentale tratate în cheie comic-romantică (numai francezii fac anual cel puţin o duzină de astfel de producţii), la care se adaugă picături de ironie la adresa kitsch-ului romanţios, direcţie nefructificată însă suficient.

Miza rămâne aşadar publicul nostru, a cărui reacţie va putea fi testată începând de vineri, odată cu lansarea oficială a filmului în cinematografe, după câteva periple prin festivaluri din ţară.

 

Iulia Rugină şi colaboratoarele ei la scenariu, Ana Agopian şi Oana Răsuceanu, cunosc bine cinemaul de public pentru a şti ce replici, reacţii sau situaţii au efectul garantat de a stârni râsul sau interesul de moment al spectatorilor (nu vorbim neapărat de cinefilii pretenţioşi aflaţi mereu în căutare de ingeniozităţi vizuale sau dialogale).

Acesta este în sine un merit deloc de neglijat, mai ales dacă ştii să păstrezi distanţa regulamentară faţă de prostul-gust. Iar cele trei cineaste arată că pot face asta.

Personaje pentru toate gusturile

Deşi durează doar 85 de minute, filmul are suficiente situaţii şi personaje pentru ca fiecare spectator să-şi aleagă rapid ce îi place şi ce îi e la îndemână. Însă această aglomerare vine la pachet cu inevitabila imposibilitate de aprofundare, inclusiv a mizei comicului.

De aceea, personajele rămân abia schiţate şi cu doar una-două trăsături uşor identificabile, iar construcţia scenelor urmează trasee bătătorite, familiare şi previzibile.

love building

Secvență din filmul Love Building, de Iulia Rugină

Intercalarea interviurilor filmate de un personaj-feminin cu participanţii la psihoterapie conferă lungmetrajului o uşoară prospeţime, dar nu aduce necesara rupere de ritm şi efectul de distanţare, de reflecţie asupra diferitelor manifestări ale relaţiilor de cuplu, care ar fi dat un aer special ansamblului.

Alexandru Papadopol revine spectaculos

Jucaţi de Dragoş Bucur, Alexandru Papadopol şi Dorian Boguţă (care sunt şi producători, prin şcoala lor de actorie de unde provin restul interpreţilor), cei trei psihoterapeuţi-traineri dispuşi a ajuta perechile să-şi „repare” legăturile aflate în impas primesc la rândul lor un „bagaj” de probleme sentimentale (vorba aia, nimeni nu-i perfect!). „Bagaj” menit a-i apropia mai mult de public şi a împrumuta şi o latură mai „serioasă” filmului.

Dicţia lui Dorian Boguţă pare, din păcate, o cauză pierdută, iar Dragoş Bucur riscă să se fi obişnuit periculos de mult cu tipul de interpretări din filmele lui Jesus Del Cerro de la MediaPro. Îmbucurătoare sunt însă revenirea lui Alexandru Papadopol pe marile ecrane (în vervă şi cu o reală plăcere a jocului) şi cele câteva descoperiri cu potenţial ale şcolii Actorie de Film.

„Love Building” nu marchează, poate, cel mai fericit debut. Important este însă că tânăra regizoare Iulia Rugină (n. 1982), autoarea unor scurt-metraje percutante, a făcut pasul în liga mare. Iar talentul său o poate ajuta să pătrundă şi în rândul cineaştilor români capabili să se impună.

Nota autorului: Textul reprezintă o variantă uşor modificată şi adusă la zi a unei cronici apărute în luna aprilie pe blogul Cinesseur, după proiecţia filmului în cadrul B-EST IFF.

 

INFO

Love Building (România, 2013)

Regia: Iulia Rugină

Cu: Dragoş Bucur, Alexandru Papadopol, Dorian Boguţă

Rating: ●●○○○

 

Ionuţ Mareş, autorul cronicii,
este şi colaborator al blogului
de film şi cultură cinematografică

Marele Ecran

 

 

06
/02
/17

Cineastul Damien Chazelle a fost recompensat cu marea distincție acordată la cea de-a 69-a ediție anuală a premiilor Sindicatului Regizorilor Americani - The Directors Guild of America (DGA Awards) pentru comedia muzicală romantică "La La Land". Premiul obținut de regizorul filmului "La La Land" consolidează poziția de favorită la Oscar a peliculei din distribuția căreia fac parte Ryan Gosling și Emma Stone.

03
/02
/17

Ajuns la a patra ediție, Festivalul Ceau, Cinema! din Timișoara lansează apelul la înscriere în secțiunea competițională internațională, dedicată filmelor de lungmetraj: ficțiune, documentar sau animație. Sunt vizate filme din 2016 sau 2017, din țările cu minorități tradiționale în regiunea Banatului. Selecționerul Competiției este criticul de film Ionuț Mareș.

03
/02
/17

Când pronunți ”Dan Puric”, audiența se grupează rapid în două tabere, sintetizabile cam așa: ”e deștept, le zice bine și e un munte de talent” sau ”lasă-mă, dom’ne, în pace..” (cel puțin). Pe mine, multe dintre spectacolele și vorbele lui m-au bucurat adânc, în același timp unele din (zic eu) marotele sale mi-au provocat un rid în plus. În mod clar, e un ”ne-oarecare”, totodată nescutit de ”cele ale omului”.  Îți place sau nu de el, e un fluviu în felul lui.

02
/02
/17

„Belgica”, filmul care are toate șansele să te teleporteze din sala de cinema direct în club pe ritmuri originale de Soulwax, va intra pe marile ecrane din România pe 17 februarie, distribuit de Transilvania Film.

02
/02
/17

CRONICĂ DE FILM. E dificil de scris despre un debut care se anunţa promiţător, dar care se dovedeşte dezamăgitor, aşa cum este „La drum cu tata”, de Anca Miruna Lăzărescu, o regizoare româncă stabilită în Germania, unde a absolvit Universitatea de Televiziune și Film din München.

31
/01
/17

 „Dictatorii sunt întotdeauna dezinformaţi. E rezultatul fricii pe care o sădesc. Cad în propria lor capcană: a terorii. De fapt, mi-e frică - mi-e frică să spun tot ce gândesc. Dacă acest carnet cade în mâna cuiva? La români, stomacul e mai important decât creierul. Chiar şi decât picioarele...", nota în jurnalul său regizorul Alexandru Tatos, pe 20 mai 1973. Într-o zi de 31 ianuarie (1990) Alexandru Tatos înceta din viaţă.

31
/01
/17

A vrut să se facă aviator și a devenit actor, pentru că așa cum spunea în ale sale memorii “cea mai frumoasă frumusețe este meseria pe care mi-am ales-o și căreia m-am dedicat vreme de 50 de ani. Privind în urmă pot spune că nu aş schimba nimic la viaţa mea. Am avut o viaţă bogată şi fericită. Am avut o imaginaţie suficient de bogată încât să pot să mă închipui în tot felul de situaţii sociale în care aş fi putut să trăiesc şi să-mi dau seama că nu m-ar fi satisfăcut niciuna”.

28
/01
/17

Trei regizori - Gabriel Achim, Ruxandra Ghiţescu şi Andreea Păduraru. Trei poveşti speciale. Trei scurtmetraje româneşti simpatice - "Carne de iepure", "Nina" şi "Bricostory", disponibile pe platforma gratuită Cinepub.

28
/01
/17

Peste 150 de persoane au vizionat, în avanpremieră, la Cinema City din AFI Palace Cotroceni, filmul „Fondatorul”. Acesta prezintă povestea reală a originalului antreprenor american Ray Kroc – un agent de vânzări care a transformat McDonald’s-ul într-un imperiu global şi un brand cunoscut de toată lumea.