Ludmila Uliţkaia, una dintre cele mai apreciate scriitoare ale lumii, din nou la Bucureşti
https://www.ziarulmetropolis.ro/ludmila-ulitkaia-una-dintre-cele-mai-apreciate-scriitoare-ale-lumii-din-nou-la-bucuresti/

Ludmila Uliţkaia, una dintre cele mai apreciate scriitoare ale lumii, o voce inconfundabilă a literaturii ruse contemporane, va vizita din nou România, în perioada 21-23 mai 2019, la invitaţia editurii Humanitas Fiction. Scriitoarea se va întâlni cu publicul bucureştean la evenimentele care vor avea loc  astăzi (marţi), de la ora 18.30, la Institutul Cervantes (bd. Regina Elisabeta nr. 38).

Un articol de Petre Ivan|21 mai 2019

Aici, scriitoarea va purta un dialog cu Marina Constantinescu; sesiune de autografe. Traducerea va fi simultană din limba rusă. Intrare liberă, în limita locurilor disponibile, în baza unei rezervări prin Eventbook.

Miercuri, de la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), va avea loc o discuţie despre romanul „Scara lui Iakov”, urmată de sesiune de autografe. Participă: Ludmila Uliţkaia, Cristian Pătrăşconiu, Marius Constantinescu. Moderator: Denisa Comănescu, director general al editurii Humanitas Fiction. Traducerea va fi consecutivă din limba rusă. Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile, în baza unei rezervări prin Eventbook.

Ludmila Uliţkaia

Scara lui Iakov

Joi, de la ora 11.00, la Sala „Stoicescu“ a Facultăţii de Drept (bd. Mihail Kogălniceanu nr. 36-46) va avea loc ceremonia de decernare a titlului Doctor Honoris Causa al Universităţii din Bucureşti.

„Ludmila Uliţkaia este cea mai cunoscută şi mai impresionantă scriitoare rusă a timpurilor noastre. Oricine îi citeşte cărţile înţelege ceva mai bine această Rusie care ne pare atât de străină şi de ameninţătoare”, scrie Frankfurter Allgemeine Zeitung.

Despre Ludmila Uliţkaia

Ludmila Uliţkaia, una dintre cele mai importante şi apreciate voci ale literaturii contemporane, s-a născut într-un sat din Urali în 1943. După ce şi-a luat licenţa în biologie la Universitatea din Moscova, a lucrat în cadrul Institutului de Genetică. La sfârşitul anilor ’70 s-a angajat consilier la Teatrul Evreiesc din Moscova şi a scris scenarii de film.

Primul său roman, „Soniecika” (1995; Humanitas, 2004), i-a adus imediat notorietatea, fiind nominalizat pe lista scurtă la Premiul Booker pentru Literatura Rusă şi recompensat cu premiile Médicis étranger şi Giuseppe Acerbi.

Următorul roman, „Medeea şi copiii ei” (1996), i-a sporit renumele cu o nouă nominalizare la Premiul Booker, pe care şi l-a adjudecat în 2001 pentru „Cazul Kukoţki”, roman încununat şi cu Premiul Penne (2006). „Înmormântare veselă” (1997; Humanitas, 2005), unul dintre cele mai apreciate romane ale autoarei, a fost tradus în peste douăzeci de limbi.

De acelaşi succes s-a bucurat volumul de povestiri „Fetiţele” (2002; Humanitas Fiction, 2013), precum şi romanele „Minciunile femeilor” (2003; Humanitas, 2005) şi „Al dumneavoastră sincer, Şurik” (2003; Humanitas Fiction, 2008), câştigător a mai multe premii: Romanul anului 2004 în Rusia, Premiul Naţional pentru Literatură în China (2005) şi Grinzane Cavour în Italia (2008). Daniel Stein, traducător (2006; Humanitas Fiction, 2011) a fost încununat cu premiile: Bolşaia Kniga (Marea Carte), Părintele Alexandru (Germania-Rusia, 2008) şi Simone de Beauvoir pentru libertatea femeilor (Franţa, 2011).

În 2010, Uliţkaia a publicat romanul „Cortul verde”, tradus în română cu titlul „Imago” (Humanitas Fiction, 2016), primit elogios de presa internaţională, iar în 2015, „Scara lui Iakov” (Humanitas Fiction, 2018), care a câştigat, în cadrul Premiilor Bolşaia Kniga, Locul al treilea şi Premiul cititorilor. Cărţile Ludmilei Uliţkaia s-au vândut până în prezent în peste două milioane de exemplare. În 2013 i-a fost acordat distincţia Officier de la Légion d’honneur şi în 2014, Premiul de Stat al Austriei pentru Literatură Europeană.

„Scara lui Iakov” este cel mai recent roman al Ludmilei Uliţkaia, apărut în noiembrie 2018 în traducerea Gabrielei Russo, în colecţia „Raftul Denisei“, coordonată de Denisa Comănescu. „Scara lui Iakov” ne relevă povestea a patru generaţii ce se desfăşoară într-o alternanţă continuă a planurilor, un caleidoscop de iubiri, trădări, idealuri, culpe, suferinţă, artă şi întrebări fără răspuns, în care istoria este omniprezentă, mereu personaj principal. În 2016, romanul a câştigat, în cadrul Premiilor Bolşaia Kniga, Locul al treilea şi Premiul cititorilor. Este tradus în peste douăzeci de ţări.

Foto: Ludmila Uliţkaia – facebook

05
/01
/15

Cărţi ale unor autori consacraţi, precum Mircea Cărtărescu, Lucian Boia şi Vladimir Tismăneanu, volumul "Scrisori pentru Vera", de Vladimir Nabokov, şi o serie de romane politice - la 25 de ani de la abolirea sistemului comunist - se numără printre noutăţile editoriale pregătite pentru anul 2015.

29
/12
/14

Cel mai mare poet al Rusiei a avut parte de glorie, a trăit drama exilului şi, ca toate personajele pe care le-a creat, a avut o viaţă fascinantă, Aleksandr Sergheevici Puskin s-a născut în iunie 1799 şi a murit în în februarie 1837, în urma unui duel. Se spune despre el că s-a iubit cu 113 femei.

26
/12
/14

Scriitori, critici literari şi reprezentanţi ai editurilor româneşti recomandă pasionaţilor de literatură să citească în vacanţa de Crăciun titluri ale unor scriitori laureaţi ai premiului Nobel, volume de poezii, dar şi cărţi pentru copii, acestea fiind doar o parte dintre "ofertele" de sărbători.

23
/12
/14

Captivi (Polirom, ed. a II-a, 2011), de Norman Manea, „un roman uimitor despre România postbelică, despre limbă, identitate şi pierdere”, a fost publicat în această lună de prestigioasa editură americană New Directions.

17
/12
/14

Librăria Eminescu a găzduit lansarea volumului „O viață și toate începuturile”, al tinerei scriitoare Alexandra Neacșu, vineri, 12 decembrie. Cartea a fost publicată de Compania Passe-Partout Dan Puric și are o prefaţă semnată de Dan Puric.

17
/12
/14

Columbia va emite în curând bancnote cu efigia scriitorului Gabriel Garcia Marquez - laureatul premiului Nobel pe anul 1982, decedat pe 17 aprilie -, în urma adoptării unei legi care a fost votată luni în Parlamentul acestei ţări.

11
/12
/14

Amza Pellea pleca după țigări și, uneori, se întorcea după trei zile. Gheorghe Dinică l-a luat de guler pe comandantul de la Otopeni. Vladimir Găitan ar fi putut juca într-un film de Michelangelo Antonioni... Câteodată, poveștile din culise sunt mai palpitante decât cele de pe scenă.