Magia FILIT
https://www.ziarulmetropolis.ro/magia-filit/

La începutul fiecărui octombrie la Iaşi se întâmplă un mic act de magie. Magia: România, aşa cum o cunoaştem, este suspendată şi în locul ei se pogoară un mare festival de literatură şi traduceri, cum nu sunt multe pe bătrânul nostru continent (şi pesemne niciunul dincoace de fosta noastră cortină de fier). FILIT (Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi) tocmai şi-a încheiat cea de a şaptea ediţie.

Un articol de Andrei Crăciun|8 octombrie 2019

FILIT a strâns – deja, când? – cei șapte ani de acasă.

Este un festival consacrat, care oferă o carte de vizită importantă orașului Iași (și nu numai, fiindcă evenimente literare se desfășoară și în alte puncte din județ, menționez în acest sens Hârlăul).

FILIT-ul este special, fiindcă și Iașul este special. O adevărată capitală culturală a României, vechea capitală a Moldovei oferă un public educat, un bazin de potențiali cititori care au școală (bună) la bază.

Nu e, deci, o întâmplare că la Iași se întâmplă să se strângă mari autori contemporani și excepționali traducători (excentricii traducători din limba română…).

Nu e o întâmplare că în acest an, Richard Ford n-a vizitat, să spunem, Slatina, Alexandria, Buzăul sau, de ce nu, Ploieștiul (să se pună pe treabă și aceste orașe și poate vine Richard Ford și acolo, de ce să nu vină?).

Există lucruri care nu se schimbă la FILIT (așa se naște o tradiție): dăruirea voluntarilor și a organizatorilor, serile de gală de la Teatrul Național (dacă anul trecut a strălucit Franzen, acum Ford sau Șîșkin au fost savuroși), gazdele acelor seri (Cătălin Sava, Marius Chivu, Robert Șerban…), casa-cort a festivalului care și-a găsit locul în Piața Unirii, întâlnirile cu liceenii, mereu dătătoare de speranță.

Scriitorul Mihail Șîșkin alături de Cătălin Sava, la Teatrul Național din Iași, în cadrul Serilor FILIT

Mica bulă a oamenilor care trăiesc în trena scrisului în România este răvășită când magia trece (doar pentru a se întoarce peste încă un an). Starea lor de spirit încape în acest mic paradox: „când ai plecat de la Iași, dar te-ai întoarce la Iași.

FILIT-ul este un festival care crește, fără să își piardă (deocamdată) suflul, sufletul, identitatea, ceea ce îl face special. Până la urmă, o demonstrație că pe tărâmul literaturii totul este posibil și viața uneori chiar devine, dacă nu mai bună, măcar îndurabilă.

Un oraș care alege să trăiască în povești și povestiri și poezii și romane-fluviu suspendă curgerea firească a timpului. Prin FILIT, Iașul intră într-o supra-realitate care ne arată o cale, mai exact calea justă: cultura vie e cea care poate să le dea comunităților un sens, să le împlinească – dacă nu găsiți că e exagerat (deși, strict literar, exagerările sunt utile) – destinul.

Mica bulă a oamenilor care trăiesc în trena scrisului în România este răvășită când magia trece (doar pentru a se întoarce peste încă un an). Starea lor de spirit încape în acest mic paradox: „când ai plecat de la Iași, dar te-ai întoarce la Iași.

Foto: FILIT

27
/02
/20

Fragmente esențiale dintr-o carte-monument „Balcanii. De la sfârșitul Bizanțului până azi”, de Mark Mazower (profesor de istorie la Columbia University).

25
/02
/20

Ernesto Sábato (1911-2011) a fost unul dintre cei mai importanți scriitori argentinieni din secolul XX, dacă nu cel mai important. Alături de Borges și Cortázar, Sábato a dat o viață nouă literaturii sud-americane.

21
/02
/20

Marketingul face întâlnirea/interacțiunea dintre artiști și public posibilă. Este esențial, dat fiind că artele spectacolului nu există în lipsa receptării directe de către un public prezent în proximitate. Volumul combină fondul teoretic cu câteva studii de caz și opiniile unor personalități ale lumii culturale/profesioniști cu mulți ani de experiență. Printre ei: Emil Boroghină, Constantin Chiriac, Lucian Vărșăndan, Adrian Roman, Dan Bartha-Lazăr, Vava Ștefănescu, Gilda Lazăr, Marinela Țepuș, Tamara Susoi, Maria Sârbu și Simion Buia.

16
/02
/20

Pe 12 februarie s-au împlinit 126 de ani de la nașterea uneia dintre scriitoarele cele mai cunoscute ale României interbelice. Purtând un pseudonim pe care l-a dezagreat dar care a consacrat-o, Otilia Cazimir a fost o feministă a vremii ei, dar și iubita discretă a unui alt mare poet.

09
/02
/20

În „Fata cu Leica” (Editura Art, 2019), Helena Janeczek spune extraordinara poveste a fotografei Gerda Taro, prima femeie fotograf ucisă pe front și partenera legendarului Robert Capa. O carte de neratat!

09
/02
/20

Născut pe 9 februarie 1940, la Cape Town, scriitorul sud-african J.M. Coetzee, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (2003), împlinește astăzi 80 de ani. Cartea pe care v-o propunem este primul său roman, „Ținuturi în crepuscul” (Editura Humanitas Fiction).

06
/02
/20

Vineri, 21 februarie, la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bd. Regina Elisabeta 38), va avea loc o dezbatere pornind de la volumul „Suntem dezrădăcinate. Călătoria mea şi poveştile altor fete refugiate din toată lumea”, apărut de curând la Editura Polirom, în traducerea Biancăi Alecu.

05
/02
/20

Pentru că februarie este luna iubirii (veți constata atât pe 14 februarie, cât și pe 24), ne-am gândit ce carte s-ar putea dovedi perfectă atât pentru doamne și domnișoare, cât și pentru domni. Am optat pentru „Cele zece iubiri ale lui Nishino”, de Hiromi Kawakami (Polirom, 2015, traducere din japoneză de Florin Oprina).