Menaj A4 @ Pleshoo Contemporary – patru abordări, un proiect comun
https://www.ziarulmetropolis.ro/menaj-a4-pleshoo-contemporary-patru-abordari-un-proiect-comun/

Pe cât sunt de frecvente expoziţiile de grup în lumea artistică, pe atât sunt de rare cele omogene ca valoare şi concepţie, căci un astfel de proiect necesită ca un grup de artişti capabili să-şi pună laolaltă viziunile personale în subordinea unei idei comune, iar rezultatul să fie unitar şi din punct de vedere al formei.

Un articol de Ştefania Dumbravă|18 noiembrie 2014

Un astfel de grup aterizează la Pleshoo Contemporary miercuri, 19 noiembrie 2014, de la ora 19.30, când Andrei Tudoran, Ruxandra Răileanu, Radu Rodideal și Delia Andrieș propun publicului o viziune cvadruplă asupra erotismului și intimității, sub titlul Menaj A4.

Reunite sub aceeași tematică, abordările celor patru artiști rămân foarte diferite, având în comun consecvența cu care se feresc de soluțiile formale facile. Aluzia, fie

Delia Andries

Delia Andries

ea de tipul sugestiei de atmosferă (așa cum o practică Radu Rodideal) sau de tipul sinecdocei (soluția preferată de Delia Andrieș), este cuvântul de ordine.

Lucrările lui Radu Rodideal conturează atmosfere intime, casnice, în care cuplul în raporturi de putere opuse este personajul principal, eliberat de mitologii estetizante și de măști sociale politicoase.

Cadrul familial al căminului devine scena manifestărilor necosmetizate și necenzurate, reprezentate simbolic în două imagini sumbre, apăsătoare, statice.

Ipostaza opusă se prezintă în formula fetișizării încărcate de simbolistică mitologică și sexuală, sugerată de fructul și frunza de smochin din fundal, transformate în decor casnic.

Venerația, fundamentală mecanismului fetișizării, se insinuează în fundal sub aspectul tapetului încărcat de simbolul domniei celeste și terestre, floarea de crin.

Sinecdoca vizuală pe care se construiesc lucrările Deliei Andrieș pune privitorul în postura privilegiată (chiar dacă dirijată atent de artistă) de a încheia cercul intepretării, descifrând sugestia ascunsă în detaliile iconice asociate erotismului sau în formele care amintesc de testul Rorschach, cu care au în comun intenția de a suscita o reacție psihologică la forma abstractă.

Ruxandra Raileanu

Ruxandra Raileanu

În absența obiectului uman al dorinței, artista așază responsabilitatea interpretativă în terenul spectatorului, aducând în scenă problema subiectivității, însă, simultan, și pe aceea a posibilității reale de independență a privitorului în raport cu intențiile autorului.

Antrenând privitorul într-un plonjon în detaliile unui univers microscopic secret, Ruxandra Răileanu reușește să conserve atmosfera ireală, suprarealistă, de la o abordare la alta.

Dansul siluetelor fluide, oglindit și deformat ca într-o picătură de apă, completează antropomorfic particula studiată în hiperdetaliu. Silueta umană nu este străină

acestei lumi a texturilor și structurilor secrete revelate, din care face parte organic. Ea locuiește acest spațiu ca o prezență inconștientă și pasivă, supusă acelorași reguli ca și restul materiei, ceea ce permite suspendarea completă a așteptărilor realiste din partea spectatorului și imersia acestuia în

Radu Rodideal

Radu Rodideal

universul creat.

În acest ansamblu de abordări diferite, Andrei Tudoran introduce problematica privirii, centrală tuturor aspectelor erotismului și intimității, însă în forma ei inversată, prin refuzul formulat de ochii închiși ai personajelor.

Citatele din imagistica electronică de zi cu zi transformă imaginea într-un joc pe granița dintre reprezentare și realitate. Totodată, detaliul ochilor închiși corelat cu direcția privirii răstoarnă raportul dintre cel care privește și cel ce este privit.

Așezată astfel într-o permanentă oscilație, relația dintre subiect și obiect, privitor și privit devine, dincolo de accentul ludic al iluzionismului, adevărata miză a imaginii și cheia de lectură a proiectului comun al celor patru artiști.

Foto: Menaj A4  – Pleshoo Contemporary

 



21
/11
/22

Până pe 3 decembrie este disponibilă colecția de 100 de lucrări originale, în ediție limitată, „Mimi’s Tea Party” a artistei Mimi Pleșoianu (Mimificator) la Art Machine, proiect inițiat de gruparea artistică Pastila Roz. Acestea pot fi achiziționate de la automatul de tip vending machine amplasat în București, în Cărturești Parklake.

11
/11
/22

Miercuri, 16 noiembrie 2022, de la ora 16:30, la Opera Naţională Bucureşti, în Foaierul Galben, va avea loc vernisajul expoziţiei de pictură „Învingătorii Sclerozei Multiple - Călător printre forme şi culori”, semnată de Simona Carolina Tănase, ea însăşi diagnosticată cu scleroză multiplă şi Preşedintele Asociaţiei Învingătorii Sclerozei Multiple.

04
/11
/22

Muzeul Amintirilor din Comunism (MAdC) şi BD Historia aduc o nouă expoziție temporară în luna noiembrie, intitulată „Reconstituire istorică în benzi desenate - Revolta anticomunistă Braşov 15 Noiembrie 1987”.

04
/11
/22

Începând din 4 noiembrie, la ARCUB - Hanul Gabroveni se deschide „Secvenţe expoziţionale din Bucureşti”, expoziţie ce prezintă istoria spaţiilor expoziţionale din Capitală printr-o selecţie de fotografii din Colecţia de imagini a istoricului de artă şi fotografului Mihai Oroveanu.

02
/11
/22

Între 7 şi 29 noiembrie 2022, expoziția „Helmut Stürmer. Decor/Costum/Desen” de la ARCUB – Hanul Gabroveni reconstruiește parcursul profesional al artistului Helmut Stürmer, scenograf de teatru, operă şi film, creator de costume şi light designer.

01
/11
/22

Concepute pe o gamă variată de teme, de la hieroglifele și cetățile Antichității la creația iconoclastă a artiștilor contemporani, expozițiile momentului din muzeele europene își provoacă vizitatorii să ia parte la experiențe de nerefuzat.

01
/11
/22

Asociația Docuart lansează înscrierile pentru cursurile gratuite de film, teatru și fotografie documentară, organizate în cadrul proiectului Be-Brașov: retrocedarea emoțiilor I memoria orașului.

28
/10
/22

Astăzi, 28 octombrie 2022, la Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Chișinău, a avut loc conferința de încheiere a proiectului MoldArte, un proiect finanțat de EUNIC prin programul European Spaces for Culture și organizat de Institutul Cultural Român în colaborare cu Goethe-Institut București, Ambasada Austriei din Republica Moldova și Delegația Uniunii Europene din Republica Moldova.