Metalurgica – expoziţie ceho-română la Sfântu Gheorghe
https://www.ziarulmetropolis.ro/metalurgica-%e2%80%93-expozi%c5%a3ie-ceho-rom%c3%a2n%c4%83-la-sf%c3%a2ntu-gheorghe/

Vineri, 8 martie, de la ora 19:00, galeria Magma din Sfântu Gheorghe găzduieşte vernisajul expoziţiei Metalurgica, ce combină lucrări ale cehului Martin Zet şi ale duoului Mona Vătămanu şi Florin Tudor.

Un articol de Petre Ivan|7 martie 2019

Expoziția prezintă conceptele de muncă și producție percepute ca bază a dezvoltării umane actuale, formulată în mai multe moduri prin intermediul dialogului dintre artistul ceh Martin Zet și duo-ul artistic al românilor Mona Vătămanu și Florin Tudor.

În expoziţie apar perspective diferite care se completează reciproc, în ciuda mijloacelor aparent distincte de reprezentare și raportare la mediile artistice ale celor trei.

Contribuția Monei Vătămanu și a lui Florin Tudor în cadrul expoziţiei insistă asupra noțiunii conform căreia producția suprascrie narațiunile sociale și politice, precum și rolul și statutul muncitorului. Ideea de producție este descrisă prin multiple asocieri care se referă la muncă, procese industriale și, de asemenea, la producerea de imagini, cum este în cazul utilizării tehnologiilor avansate pentru a explora și a crea imagini ale cosmosului. În cadrul expoziţiei apar şi două dintre cele mai recente filme ale duoului, „Grivita ‘33” (2018) şi „Gagarin’s Tree” (2016).

În timp ce duoul prezintă o viziune detașată, Martin Zet urmărește aceste noţiuni complexe prin experiența personală – sculpturile tatălui său, Miloš Zet, prezentate în filmul „Studioul tatălui meu” (1995), pe care fiul l-a înregistrat la scurt timp după moartea lui tatălui. Călătoria intimă a lui Martin Zet poate fi înțeleasă și văzută ca momentul în care producția se oprește și noi, ca martori, putem asimila consecințele a ceea ce se simte şi observă atunci când intervine inutilitatea. Filmul este însoțit de eseul „My Father obsessed with sculpture” (2018). Instalația este completată de patru sculpturi: capul lui Jan Hus de František Bílek, Cerşetoare rusă cu un castron (1905) de Ernst Barlach, Devoţiunea de Josef Vaclav Myslbek (1880-84) și Capul sculpturii cardinalului Bedřich Schwarzenberg (1892-95).

În plus, printe alte elemente ce vor apărea în expoziţie ca şi contribuţii ale artiştilor, în cadrul vernisajului va avea loc şi un performance realizat de Martin Zet, numit „Casting, live metallurgical ritual”, ce porneşte ca o reacţie a acestuia la componenta duolului ce prezintă nişte matriţe industriale – vechiul – realizate prin printare 3D – noul -, artistul ceh răspunzând în cadrul performance-ului prin crearea unei astfel de matriţe folosindu-se de tehnica sculpturală, şi nu de cea industrială.

Martin Zet (n. 1959) este artist, sculptor și performer. A studiat sculptura la Academia de Arte Plastice din Praga între 1979-1985. Ca sculptor și performer, a participat la numeroase expoziții și evenimente în Cehia și în străinătate. Acesta a mai fost prezent în România în 2006, când a susţinut performance-ul „Martin nu este fanny” la MNAC, dar şi la Centrul Ceh, în 2004.

Mona Vătămanu (n. 1968) și Florin Tudor (n. 1974) lucrează împreună din 2000. Au studiat pictura la Universitatea Națională de Arte din București între 1992-1998. Practica lor artistică cuprinde diverse medii – video, instalaţii, pictură, performance. Lucrările lor prezintă problematici substanțiale cu un potențial transformator în societate, cum ar fi spațiul public, precaritatea, transformarea postsocialistă sau colonizarea.

Foto: Metalurgica – facebook

 

 

26
/08
/22

Asociația pentru cultură și arte Arbor vă invită la expoziția „Rememorarea copilăriei, mărturiile deportaților basarabeni”, care reînvie emoția unor destine tragice, mărturiile deportaților și ale victimelor regimului totalitar din stânga Prutului, în perioada sovietică. Proiectul a fost realizat în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Centrul de Excelență Institutul Pro Memoria al Universității de Stat din Moldova și Ambasada Republicii Moldova în România.

25
/08
/22

În perioada 26 - 31 august 2022, în continuarea proiectului (burn)OUT, artistele Irina Marinescu, Andreea Novac, Eza (Alina Ușurelu), psihoterapeuta Mihaela Vechiu, sociologa Fidelie Kalambayi și artista portugheză Gabriela Conçalves invită publicul la prezentarea cercetării artistice pe tema recuperării pe care au inițiat-o în cadrul proiectului Recovery (Recuperare) și la o serie de trei ateliere de creaţie rezultate în urma acestei cercetări.

24
/08
/22

Cea de-a treia ediție Romanian Jewelry Week, organizată de Assamblage, va avea loc în perioada 5 - 9 octombrie 2022 la Biblioteca Națională a României și în alte cinci locații conexe din București. Evenimentul propune timp de cinci zile un format efervescent de târguri, expoziții, conferințe, tururi ghidate și multe alte evenimente surpriză dedicate iubitorilor de bijuterie.

24
/08
/22

Asociația CRIES-Centrul de Resurse pentru Inițiative Etice și Solidare invită bucătari din România să se alăture ediției din 2022 a proiectului „Gustul ca patrimoniu”, parte a programului LA PAS Timișoara, desfășurat sub egida Timișoara Capitală Europeană a Culturii 2023. Provocarea constă în reinterpretarea în cheie locală a borșului ucrainean, recent intrat pe lista patrimoniului cultural imaterial UNESCO aflat în pericol.

23
/08
/22

Cel mai nou proiect inițiat de compania de teatru independent Vanner Collective, „Cele care nu se văd” prezintă 10 personaje feminine din literatura română, întâmplător create de bărbați, care, reimaginate prin perspectiva a 10 fotografe, sparg stereotipurile în care au fost integrate inițial. Instalația fotografică mai poate fi văzută până pe 2 septembrie, de marți până duminică, între orele 10:00 – 18:00 la Sala Acvariu a Muzeului Național al Țăranului Român.

23
/08
/22

Sala Omnia așa cum nu a fost văzută niciodată! Concepută de colectivul artistic austriac mutual loop special pentru acest spațiu cu un trecut deloc liniștit, instalația imersivă și interactivă „Omission Possible” deschide în mod cu totul excepțional această clădire aproape uitată, într-un demers care chestionează percepția omului contemporan asupra efectelor trecerii timpului peste construcții și simboluri istorice.

19
/08
/22

Ai Weiwei, unul dintre cei mai mari artiști ai secolului XXI, rememorează istoria vieții sale și a tatălui său în volumul autobiografic „1000 de ani de bucurii și dureri” (Editura Trei, 2022), oferind în același timp o captivantă incursiune în istoria recentă a Chinei.

09
/08
/22

La împlinirea a 150 de ani de la nașterea primului academician provenit din rândul artiștilor plastici, Muzeul de Istorie „Teodor Cincu” din Tecuci și Asociatia Pro Valores, organizează prima ediție a Concursului Internațional de arte plastice „Gheorghe Petrașcu”.