Metalurgica – expoziţie ceho-română la Sfântu Gheorghe
https://www.ziarulmetropolis.ro/metalurgica-%e2%80%93-expozi%c5%a3ie-ceho-rom%c3%a2n%c4%83-la-sf%c3%a2ntu-gheorghe/

Vineri, 8 martie, de la ora 19:00, galeria Magma din Sfântu Gheorghe găzduieşte vernisajul expoziţiei Metalurgica, ce combină lucrări ale cehului Martin Zet şi ale duoului Mona Vătămanu şi Florin Tudor.

Un articol de Petre Ivan|7 martie 2019

Expoziția prezintă conceptele de muncă și producție percepute ca bază a dezvoltării umane actuale, formulată în mai multe moduri prin intermediul dialogului dintre artistul ceh Martin Zet și duo-ul artistic al românilor Mona Vătămanu și Florin Tudor.

În expoziţie apar perspective diferite care se completează reciproc, în ciuda mijloacelor aparent distincte de reprezentare și raportare la mediile artistice ale celor trei.

Contribuția Monei Vătămanu și a lui Florin Tudor în cadrul expoziţiei insistă asupra noțiunii conform căreia producția suprascrie narațiunile sociale și politice, precum și rolul și statutul muncitorului. Ideea de producție este descrisă prin multiple asocieri care se referă la muncă, procese industriale și, de asemenea, la producerea de imagini, cum este în cazul utilizării tehnologiilor avansate pentru a explora și a crea imagini ale cosmosului. În cadrul expoziţiei apar şi două dintre cele mai recente filme ale duoului, „Grivita ‘33” (2018) şi „Gagarin’s Tree” (2016).

În timp ce duoul prezintă o viziune detașată, Martin Zet urmărește aceste noţiuni complexe prin experiența personală – sculpturile tatălui său, Miloš Zet, prezentate în filmul „Studioul tatălui meu” (1995), pe care fiul l-a înregistrat la scurt timp după moartea lui tatălui. Călătoria intimă a lui Martin Zet poate fi înțeleasă și văzută ca momentul în care producția se oprește și noi, ca martori, putem asimila consecințele a ceea ce se simte şi observă atunci când intervine inutilitatea. Filmul este însoțit de eseul „My Father obsessed with sculpture” (2018). Instalația este completată de patru sculpturi: capul lui Jan Hus de František Bílek, Cerşetoare rusă cu un castron (1905) de Ernst Barlach, Devoţiunea de Josef Vaclav Myslbek (1880-84) și Capul sculpturii cardinalului Bedřich Schwarzenberg (1892-95).

În plus, printe alte elemente ce vor apărea în expoziţie ca şi contribuţii ale artiştilor, în cadrul vernisajului va avea loc şi un performance realizat de Martin Zet, numit „Casting, live metallurgical ritual”, ce porneşte ca o reacţie a acestuia la componenta duolului ce prezintă nişte matriţe industriale – vechiul – realizate prin printare 3D – noul -, artistul ceh răspunzând în cadrul performance-ului prin crearea unei astfel de matriţe folosindu-se de tehnica sculpturală, şi nu de cea industrială.

Martin Zet (n. 1959) este artist, sculptor și performer. A studiat sculptura la Academia de Arte Plastice din Praga între 1979-1985. Ca sculptor și performer, a participat la numeroase expoziții și evenimente în Cehia și în străinătate. Acesta a mai fost prezent în România în 2006, când a susţinut performance-ul „Martin nu este fanny” la MNAC, dar şi la Centrul Ceh, în 2004.

Mona Vătămanu (n. 1968) și Florin Tudor (n. 1974) lucrează împreună din 2000. Au studiat pictura la Universitatea Națională de Arte din București între 1992-1998. Practica lor artistică cuprinde diverse medii – video, instalaţii, pictură, performance. Lucrările lor prezintă problematici substanțiale cu un potențial transformator în societate, cum ar fi spațiul public, precaritatea, transformarea postsocialistă sau colonizarea.

Foto: Metalurgica – facebook

 

 

04
/01
/21

Albumul bilingv „Azur de Lisabona”/ „Azul de Lisboa”, realizat de Ambasada României în Republica Portugheză și Institutul Cultural Român de la Lisabona, cu sprijinul Fundației Bonte, a avut prezentarea oficială în ultima lună a anului.

18
/12
/20

Muzeul Național Cotroceni lansează joi, 17 decembrie 2020, Portret de artist, un proiect de anvergură care îi are în prim plan pe unii dintre cei mai importanți artiști plastici ai momentului. Artiștii se destăinuie în fața publicului într-o suită de interviuri care reflectă emoțiile și părerile lor despre situația generată de pandemie, despre parcursul creațiilor și al artei în general, despre propria evoluție în domeniul artei și în situația actuală.

14
/12
/20

Până pe 28 martie 2021, Muzeul Național de Artă al României prezintă expoziția temporară Piranesi. Arhitecturi și fantasme, deschisă din 5 decembrie 2020. Expoziția aniversează 300 de ani de la nașterea artistului Giovanni Battista Piranesi (1720 – 1778) și este realizată de curatorul Cosmin Ungureanu, din cadrul Secției de Artă Europeană a MNAR, anunță organizatorii.

12
/12
/20

Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” organizează în perioada 12-20 decembrie 2020, în zilele de weekend – 12, 13, 19 și 20 decembrie – evenimentul Am venit să colindăm „Florile Dalbe”.

04
/12
/20

Pe 8 decembrie 2020, începând cu ora 13:00, în foaierul Sălii Mari a Teatrului Național „I.L.Caragiale” din București, va avea loc primul eveniment de promovare din cadrul Proiectului „Expoziție inovativă cu bunuri restaurate din colecția Muzeului Teatrului Național București”, proiect finanțat prin Granturile SEE 2014-2021 în cadrul Programului RO-CULTURA.

03
/12
/20

Muzeul Național de Artă Contemporană al României se alătură colegilor din Rețeaua Națională a Muzeelor din România, instituțiilor culturale non-guvernamentale și creatorilor independenți, manifestându-și dezacordul cu strategiile promovate de Visarta pentru a consolida cadrul a ceea ce se urmărește în mod implicit a deveni un monopol asupra gestionării drepturilor percepture din comunicarea publică a operelor de artă vizuală.

27
/11
/20

Galeria Estopia București deschide astăzi expoziția „Not Natural”, de Andrada Feșnic. La aproape doi ani de la prima expoziție solo a artistei la Estopia – care a coincis atunci chiar cu deschiderea galeriei – Andrada Feșnic revine la București cu o nouă serie de lucrări realizate integral pe durata ultimului an.

27
/11
/20

Libertatea, egalitatea și democrația sunt printre cele mai puternice valori ale lumii contemporane. Însă lucrurile nu au stat întotdeauna așa și, din păcate, istoria ne demonstrează că, timp de sute de ani, omenirea a reprimat potențialul intelectual a jumătate din populație prin constrângerea femeilor.