Microistoria.ro. Povești adevărate spuse pe viu
https://www.ziarulmetropolis.ro/microistoria-ro-povesti-adevarate-spuse-pe-viu/

S-a lansat arhiva online Microistoria.ro, componentă a proiectului România 100. Poveşti adevărate spuse pe viu. 

Un articol de Petre Ivan|1 noiembrie 2017

Invitația de participare la proiect a fost trimisă în această vară către 100 de români obișnuiți, provenind din toate clasele sociale, de toate vârstele și din toate etniile, care au fost provocați să spună ”o poveste care le-a schimbat viața”.

Au răspuns sub varii forme mai mult de jumătate dintre aceștia, dintre care 30 au fost preselectați să participe la un casting live, în fața unui juriu format din Cristina Modreanu – curatoarea proiectului, Florentina Bratfanof – directoare de casting, Peter Kerek – regizor, Maria Drăghici – video, grafică și documentare, Paul Dunca – MC și dramaturg de spectacol și Oana Cristea-Grigorescu – redactor radio.

Au fost aleși să-și prezinte poveștile în fața publicului 13 participanți care au participat la două ateliere conduse de regizorul Peter Kerek și apoi au urcat pe scenă în seara zilei de 14 octombrie 2017, împărtășind cu un public extrem de cald și de deschis, poveștile lor de viață.

Sperăm ca acestor 13 povești, care pot fi urmărite începând de azi online în format video pe website-ul www.microistoria.ro, să li se adauge multe altele, în urma edițiilor viitoare ale proiectului, astfel încât la finele anului 2018 să avem un tablou reprezentativ al celor care compun astăzi, după o sută de ani de existență, România contemporană.

Proiectul are o importantă componentă audio, dezvoltată cu sprijinul partenerului nostru Radio România, prin intermediul Teatrului Național Radiofonic, care a produs 13 episoade ce vor documenta procesul de selecție și rezultatul final al prezentării cu public. Acestea vor fi încărcate pe parcursul lunii noiembrie pe www.eteatru.rosub forma unui serialde reportaje documentare ce vor fi accesibile ascultării la alegerea vizitatorilor secțiunii Colecții.

Foto: Microistoria.ro – Adi Bulboacă

 

06
/01
/15

Există literatură care nu se cuvine povestită folosind convenționalul propozițiilor și frazelor. Există literatură pentru care cuvintele – cuvintele simple, unul lângă altul până la sfârșit – sunt îndeajuns. ”Crăiasa Zăpezii” (Polirom, 2014) de Michael Cunningham din înaltul acestei literaturi coboară.

05
/01
/15

Cărţi ale unor autori consacraţi, precum Mircea Cărtărescu, Lucian Boia şi Vladimir Tismăneanu, volumul "Scrisori pentru Vera", de Vladimir Nabokov, şi o serie de romane politice - la 25 de ani de la abolirea sistemului comunist - se numără printre noutăţile editoriale pregătite pentru anul 2015.

29
/12
/14

Cel mai mare poet al Rusiei a avut parte de glorie, a trăit drama exilului şi, ca toate personajele pe care le-a creat, a avut o viaţă fascinantă, Aleksandr Sergheevici Puskin s-a născut în iunie 1799 şi a murit în în februarie 1837, în urma unui duel. Se spune despre el că s-a iubit cu 113 femei.

26
/12
/14

Scriitori, critici literari şi reprezentanţi ai editurilor româneşti recomandă pasionaţilor de literatură să citească în vacanţa de Crăciun titluri ale unor scriitori laureaţi ai premiului Nobel, volume de poezii, dar şi cărţi pentru copii, acestea fiind doar o parte dintre "ofertele" de sărbători.

23
/12
/14

Captivi (Polirom, ed. a II-a, 2011), de Norman Manea, „un roman uimitor despre România postbelică, despre limbă, identitate şi pierdere”, a fost publicat în această lună de prestigioasa editură americană New Directions.

17
/12
/14

Librăria Eminescu a găzduit lansarea volumului „O viață și toate începuturile”, al tinerei scriitoare Alexandra Neacșu, vineri, 12 decembrie. Cartea a fost publicată de Compania Passe-Partout Dan Puric și are o prefaţă semnată de Dan Puric.

17
/12
/14

Columbia va emite în curând bancnote cu efigia scriitorului Gabriel Garcia Marquez - laureatul premiului Nobel pe anul 1982, decedat pe 17 aprilie -, în urma adoptării unei legi care a fost votată luni în Parlamentul acestei ţări.

11
/12
/14

Amza Pellea pleca după țigări și, uneori, se întorcea după trei zile. Gheorghe Dinică l-a luat de guler pe comandantul de la Otopeni. Vladimir Găitan ar fi putut juca într-un film de Michelangelo Antonioni... Câteodată, poveștile din culise sunt mai palpitante decât cele de pe scenă.