Micul prinț în versiune teatru-dans la Teatrul „Stela Popescu”
https://www.ziarulmetropolis.ro/micul-print-in-versiune-teatru-dans-la-teatrul-stela-popescu/

Teatrul „Stela Popescu” îşi invită spectatorii la premiera cu Micul prinţ, un concept de  teatru – dans semnat de Ioana Macarie, adaptare după povestea lui Antoine de Saint-Exupéry. Premiera este prezentată de Primăria Municipiului Bucureşti prin intermediul Teatrului „Stela Popescu” la Sala mică a Palatului Naţional al Copiilor, vineri, 23 martie ora 19 şi sâmbătă, 24 martie, ora 11.

Un articol de |16 martie 2018

De ce s-au oprit autorii la ideea de teatru – dans pentru acest titlu ? Pentru că, dorind ca spectacolul să poată fi urmărit începând de la vârsta de patru ani, iar subiectul cărții nefiind unul simplu, ci adresându-se copiilor mai mari și chiar adulților, dansul reprezintă soluția cea mai convingătoare pentru a transmite emoții și a traduce mesaje complicate pe înțelesul copiilor mai mici.

In spectacolul Micul prinț veți descoperi o interesantă sinteză de mimică, pantonimă, dans contemporan, balet, dans sportiv, hip – hop și nu numai, într-o creație unică.

Acest nou spectacol continuă orientarea repertorială a Teatrului „Stela Popescu” care își propune și în anul 2018 să continue promovarea și dezvoltarea culturală pentru copiii de vârstă preșcolară, școlară și tânără. 

Am trecut prin mai multe idei până am decis că acesta ar fi cel mai bun titlu pentru a ilustra ceea ce ne dorim să realizăm în acest an pe scena teatrului nostru, pentru că povestea Micul prinț îmbină foarte convingător mesajele care sensibilizează atât publicul tânăr, cât și pe cel adult. – Manuela Hărăbor, director artistic al Teatrului „Stela Popescu”

Pentru spectacol Micul Prinț adaptarea, scenariul, regia și coregrafia sunt semnate de coregraful Ioana Macarie, costumele și scenografia de Oana Drăghici, cărora li se alătură pentru sound design – Teodor Pisai și light design – Ionuț Dumitrașcu.

In distributie se găsesc Alex Floroiu – Micul Prinț, Cătălin Frăsinescu – Aviatorul, Carla Waltner/Alis Gheorghe – Vulpea, Andrei Dogaru/Stefan Rebeja – Sarpele, Monica Cozma/Sabina Ionță/Carmen Mărgărit/Maria Anghel/Ana Mihai – Trandafirii,  Cristina Marin/Silvia Maurițiu – Floarea, Zoran Raici/Constantin Chiță – Regele, Octavian Iuga./ Dragoș Ieremia – Afaceristul, Alex Mălăeru / Daniel Goliță – Infumuratul, Andrew Lupu – Exploratorul.

Este o poveste pentru toate vârstele – mai mult pentru adulți, aș spune, pentru că sunt foarte multe metafore în acest spectacol pe care noi doar le “desfacem”… și aruncăm un parfum către publicul tânăr pentru a le deschide pofta de a citi mai departe Micul Prinț sau pentru a-şi ruga părinții să le citească câte o pagină.” – Nicolae Pungă, directorul general al Teatrului „Stela Popescu”

Micul Prinț este un spectacol de teatru – dans despre inocența copilăriei, o călătorie stelară a doi prieteni, cuplu copil – adult, o relație umană care poate fi regăsită, într-o anumită măsură, în orice familie.

În această aventură, copilul întâlnește personaje care îl ajută să descopere drumul către simplitatea vieții. Adultul face o călătorie în sens invers și descoperă importanța inocenței în viața adultă. Este o poveste despre prietenie în sensul ei cel mai pur, despre acea prietenie care depășește barierele de vârstă și spațiu.

Foto: Micul prinț ,  Teatrul „Stela Popescu” – facebook

 

06
/12
/13

MEMORIA CULTURALĂ Pe 12 decembrie se împlinesc 30 de ani de la moartea lui Amza Pellea. Sanda Toma, partenera sa de scenă, scria în decembrie 1983, în revista Teatrul, un text prin care-și lua adio (nu „adio”, ci numai „la revedere”) de la actorul care a fost „întotdeauna egal cu el însuși, prietenos și cald ca o zi luminoasă de vară”.

05
/12
/13

CRONICĂ DE FILM „Majordomul”, în regia lui Lee Daniels, este un film croit pe placul Academiei Americane, dar şi al unui public dornic de poveşti motivaţionale. Transpunerea vizuală a scenariului este, însă, cât se poate de convenţională.

04
/12
/13

În 1983, cu doi ani înainte de moartea lui Octavian Cotescu, Fănuş Neagu îi descria viaţa într-un adevărat poem în proză în care amintea despre marile lui roluri, despre pasiunea pentru teatru şi despre actorii pe care i-a format.