Ministrul Culturii, Daniel Barbu, a pledat, marţi seară, la evenimentul organizat de minister la Muzeul Naţional de Artă al României, cu ocazia Zilei Culturii Române, pentru o „demuzeificare” a culturii române şi pentru transformarea ei într-un bun public, accesibil inclusiv tinerei generaţii. Ministerul Culturii a organizat, marţi seară, la Muzeul Naţional de Artă al României […]
Un articol de Andrada Văsii|17 ianuarie 2013
Ministrul Culturii, Daniel Barbu, a pledat, marţi seară, la evenimentul organizat de minister la Muzeul Naţional de Artă al României, cu ocazia Zilei Culturii Române, pentru o „demuzeificare” a culturii române şi pentru transformarea ei într-un bun public, accesibil inclusiv tinerei generaţii.
Ministerul Culturii a organizat, marţi seară, la Muzeul Naţional de Artă al României din Bucureşti, un eveniment dedicat celebrării Zilei Culturii Române, la care au luat parte reprezentanţi ai Parlamentului României, ai corpului diplomatic, academicieni şi personalităţi culturale.
În programul evenimentului au fost incluse vizitarea a două dintre expoziţiile găzduite de Muzeul Naţional de Artă al României – „Mitul naţional. Contribuţia artelor la definirea identităţii româneşti 1830-1930” şi „Mărturii. Frescele Mănăstirii Argeşului” -, dar şi un recital susţinut de violonistul Alexandru Tomescu, care a interpretat lucrări muzicale ale maeştrilor Johann Sebastian Bach, George Enescu, Eugene Ysaye, Fritz Kreisler şi Ciprian Porumbescu.
În deschiderea evenimentului au luat cuvântul Ionel Haiduc, preşedintele Academiei Române, Daniel Barbu, ministrul Culturii, şi Roxana Theodorescu, directorul general al Muzeului Naţional de Artă al României.
Aflat la cel de-al doilea discurs în calitate oficială – primul a fost susţinut marţi dimineaţă, la evenimentul organizat de Academia Română cu ocazia Zilei Culturii -, ministrul Culturii, Daniel Barbu, a făcut referire la câteva dintre elementele-oglindă pentru cultura română, dând ca exemple „Frescele Mănăstirii Argeşului” şi lucrările de artă întrunite în expoziţia „Mitul Naţional”.
„Naţiunea deconstruieşte şi reconstruieşte în permanenţă monumentele ei”, a spus Daniel Barbu. „Datoria celor care astăzi fac politici culturale este de a nu muzeifica ceea ce este astăzi viu. Ce trebuie astăzi în planul culturii este de a proceda cu maximă precauţie, fară să obiectualizăm ceea ce am moştenit”, a mai spus ministrul Culturii, reafirmând totodată intenţia instituţiei pe care o conduce de a sprijini proiectele culturale şi de a transforma cultura într-un bun public, destinat nu doar celor trecuţi de prima tinereţe, ci şi generaţiei tinere.
Din punctul de vedere al ministrului Culturii, „criza” este cea care a generat tendinţa de „muzeificare” a culturii române.
„Cultura este astăzi în criză – şi folosesc termenul etimologic – şi cred că aceea care ar trebui să sufere rigorile crizei este tendinţa de a mitologiza. Muzieficând, punând ramă creaţiei noastre artistice, o izolăm de societatea în care trăieşte, care are exigenţe de o altă natură (…) Această izolare a culturii cred că trebuie să sufere rigorile crizei şi, atât timp cât se vor putea face proiecte culturale, direcţia este aceasta – de a transforma cultura într-un bun public„, a mai spus ministrul Daniel Barbu.
Vorbind despre globalizare şi despre efectele ei, preşedintele Academiei Române, Ionel Haiduc, a subliniat că un risc major este reprezentat de „pierderea identităţii şi a continuităţii naţiunilor, definită prin cultură, limbă, tradiţii şi spiritualitate”. În acest sens, Haiduc a spus că respectiva tendinţă este valabilă în România în câteva direcţii, printre care „neglijarea culturii naţionale în favoarea culturii de import, presiunea exercitată de limbile străine, în special engleza, asupra limbii naţionale, tratamentul superficial şi distorsionat al istoriei naţionale, promovarea violenţei, a revoluţiei sexuale în mass-media şi în jocurile video, precum şi promovarea pseudo-ştiinţelor în defavoarea adevăratelor ştiinţe„.
„În zilele acestea, societatea este dominată de preocupări economice şi angajată în controverse politice. Astfel, preocupările faţă de cultură tind să se bucure de o mai mică atenţie şi să atragă cercuri limitate. Cu toate acestea, în ţări în care culturile naţionale se află sub presiunea globalizării, fiecare naţiune încearcă din greu să îşi menţină identitatea prin păstrarea nealterată a culturii, care este contribuţia sa la îmbogăţirea şi diversitatea culturii universale”, a mai spus academicianul Ionel Haiduc.
15 ianuarie a fost declarată Ziua Culturii Naţionale, prin adoptarea de către Camera Deputaţilor a Legii nr. 238 din 2010. În acest sens, autorităţile trebuie să sprijine material şi financiar organizarea de manifestări cultural-artistice, iar Ministerul Culturii trebuie să elaboreze un ghid al acestora. Totodată, societăţile române de televiziune şi radiodifuziune trebuie să realizeze şi să includă în programele lor emisiuni dedicate acestei zile. Momentul a fost special ales pentru că, în fiecare an, pe 15 ianuarie este celebrată naşterea poetului naţional Mihai Eminescu.
Sursa: Mediafax
