Motive pentru care cititorii nu şi-ar dori să trăiască în epoca scriitoarei Jane Austen
https://www.ziarulmetropolis.ro/motive-pentru-care-cititorii-nu-si-ar-dori-sa-traiasca-in-epoca-scriitoarei-jane-austen/

Rochiile din romanele scriitoarei Jane Austen, cinele fine şi serile petrecute la balurile de societate pot reprezenta pentru fiecare cititor o idee irezistibilă, dar există câteva motive din cauza cărora nimeni nu şi-ar fi dorit să trăiască în perioada prezentată în cărţile romancierei engleze.

Un articol de |19 august 2013

Rochiile din romanele scriitoarei Jane Austen, cinele fine şi serile petrecute la balurile de societate pot reprezenta pentru fiecare cititor o idee irezistibilă, dar există câteva motive din cauza cărora nimeni nu şi-ar fi dorit să trăiască în perioada prezentată în cărţile romancierei engleze.

Potrivit unui material realizat de huffingtonpost.com, Jane Austen a inventat poveşti despre nobilimea Angliei. Ficţiunea din cărţile ei era centrată pe relaţiile amoroase şi romantice, iubire şi căsătorie, dar şi pe nevoia femeilor de a se căsători pentru a se putea întreţine, întrucât ele nu puteau să lucreze fără a-şi pierde statutul social. Coloneii, amiralii, căpitanii şi generalii sunt presăraţi în romanele scriitoarei, oferind personajelor feminine mariaje lipsite de iubire.

Romanele ei, deşi prezintă numeroase poveşti de iubire, nu dezvăluie condiţiile adevărate în care cele mai multe persoane trăiau în urmă cu două secole, acest lucru fiind valabil inclusiv pentru familia Austen. Prezentăm mai jos câteva exemple care să vă deturneze de la dorinţa naivă de a călători în acea epocă şi de a vă convinge să vă limitaţi la lecturarea romanelor care descriu perioada respectivă.

Biserica medievală din Ringland este cunoscută în cărţile scriitoarei Jane Austen, multe dintre căsătoriile peronajelor sale având loc aici, dar nu toate nunţile abundau în voie bună şi romantism. Sub incidenţa legii „Bastardy Act”, din 1733, orice femeie săracă, însărcinată şi nemăritată era obligată să indice sub jurământ numele tatălui copilului, care apoi era arestat şi obligat să se căsătorească cu aceasta.

Astfel, căsătoriile forţate reprezintă unul dintre motivele care ar putea să vă împiedice să vă doriţi să trăiţi în Anglia acelor vremuri.

Femeile abia căsătorite aveau puţin timp pentru ele, deoarece, din cauza lipsei de medicamente şi a metodelor de contracepţie, soţiile rămâneau însărcinate foarte repede. Chiar dacă cunoştiinţele medicale în acest domeniu deveniseră puţin mai solide, naşterea rămânea foarte periculoasă, foarte mulţi copii fiind moşiţi de persoane care nu aveau experienţă şi nu cunoşteau deloc medicina. Dacă mamele nu mureau la naştere, cel mai probabil acestea pierdeau un copil la naştere sau în lunile de după aceea.

Pentru a înţelege mai bine timpurile din cărţile romancierei Jane Austen este important de observat de câte ori, în 24 de ore, oamenii folosesc apa, în diferite acţiuni. Astfel, se conturează o altă imagine a timpurilor, având în vedere că, în perioada descrisă de Jane Austen romanele sale, doar câteva gospodării beneficiau de apă curentă.

În schimb, apa era adusă de departe, de la o fântână din curte, o cişmea din stradă sau de la un râu din apropiere, cu ajutorul unor recipiente foarte grele din fier şi lemn. În mod inevitabil, din cauza lipsei apei, au apărut foarte multe boli, iar pentru multe dintre ele nu existau remedii.

Lipsa apei reprezenta o problemă şi în momentele când se declanşau incendii. Acestea erau foarte dese, având în vedere că iluminarea locuinţelor se făcea cu ajutorul lumânărilor, iar camerele erau încălzite cu lemne, acestea fiind aşezate într-un spaţiu deschis, neamenajat corespunzător.

Legi dure în comunitate

Un alt motiv pentru care nimeni nu şi-ar fi dorit să trăiască în perioada relatată în cărţile scriitoarei Jane Austen este munca din timpul copilăriei. Cei mai mulţi dintre copii nu erau trimişi la şcoală, pentru a benefia de educaţie, ci erau trimişi la muncă. Cărbunele era principalul carburant din epocă, iar copiii de şase ani erau obligaţi să coboare în minele de cărbune pentru a munci. Condiţiile erau brutale, periculoase şi degradante.

Pe de altă parte, cunoştiinţele medicale erau primitive şi cele mai multe persoane preferau să încerce remedii naturiste şi medicamente care erau distribuite gratuit, fără ca acestea să fie recomandate de un medic. Multe dintre aceste pastile „promiteau” să vindece o gamă largă de boli, de la viermi intestinali până la boli venerice.

Durerile de dinţi trebuie să fi fost oribile, neexistând tratamente stomatologice, iar multe persoane apelau la extracţia măselelor şi a dinţilor cariaţi. Erau foarte puţini dentişti profesionişti şi nu existau anestezice, aşadar măselele erau îndepărtate cu ajutorul „chirurgilor” de ocazie, fierarii şi potcovarii locali, notează Mediafax.

Legile aspre şi obiceiurile pedepseau oamenii şi după moartea acestora. Cu credinţe puternic înrădăcinate, înmormântarea unui creştin decent era foarte importantă în comunitate. Sinuciderea era împotriva legii, iar corpurile acestora erau îngropate aproape de drumuri sau pe un teren comunal, dar niciodată pe un teren sfinţit. Înainte de a închide mormântul, o bucată de lemn era înfinptă în trupul persoanei decedate pentru a preveni ca sufletul acesteia să revină pe pământ sub forma unei fantome.

27
/10
/16

La zece ani de la debutul editorial cu romanul Băiuțeii, scris împreună cu Filip Florian, și la șapte ani de la publicarea primului său roman, Şi Hams Şi Regretel, Matei Florian revine cu o nouă carte, îndelung așteptată de cititorii săi, Cexina Catapuxina, cea mai recentă apariție din colecția „Ego. Proză” a Editurii Polirom.

26
/10
/16

Cea de-a patra ediţie a Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi, care a debutat astăzi, 26 octombrie, aduce în faţa publicului, până pe 30 octombrie, profesionişti din domeniul cărţii, atât din ţară cât şi din străinătate. În cele cinci zile de FILIT, la Iaşi vor fi prezenţi scriitori, traducători, editori, organizatori de festival, critici literari, librari, distribuitori de carte, manageri şi jurnalişti culturali.

26
/10
/16

Premiul Femina a fost decernat marți scriitorului francez Marcus Malte pentru romanul „Le garçon”, care face o incursiune la începutul secolului XX prin ochii unui băiat care nu are nume, a anunțat la Paris juriul acestui prestigios premiu literar alcătuit exclusiv din femei. Femina deschide sezonul anual al premiilor literare în Franța, dintre care cel mai prestigios, premiul Goncourt, va fi anunțat la 3 noiembrie.

26
/10
/16

Scriitorul american Paul Beatty a fost desemnat marți seară câștigătorul prestigiosului premiu literar Man Booker, pentru romanul său The Sellout, devenind astfel primul american care primește această înaltă distincție. Câștigătorul Man Booker este recompensat cu 50.000 de lire sterline (61.000 de dolari).

25
/10
/16

Joi, 27 octombrie 2016, de la ora 19.00, iubitorii de carte sunt invitați la Librăria Humanitas de la Cişmigiu la o întâlnire-eveniment cu Ludmila Ulitkaia, una din cele mai importante voci ale literaturii contemporane, prilejuită de lansarea romanului ”Imago”, recent apărut în colecţia „Raftul Denisei“ la Editura Humanitas Fiction, în traducerea Gabrielei Russo.

25
/10
/16

Autorul „Cuvintelor potrivite” se naște sub semnul zodiacal al Gemenilor, în 21 mai 1880, la București, ca rod al conviețuirii nelegitime dintre tatăl român, Nicolae Theodorescu, funcționar de bancă și Rozalia Arghesi, de origine germană, venită din Ardeal, menajeră, în casa Theodorescu.

24
/10
/16

Iubitorii de carte sunt așteptați începând de miercuri, între 26 și 30 octombrie (de la orele 10.00 la 22.00), la ediția de toamnă a Kilipirim, cel mai important târg de carte cu discount din România. Evenimentul, la care intrarea va fi liberă, va avea loc la etajul al doilea al Unirea Shopping Center, Aripa Călăraşi.

23
/10
/16

Joi, 27 octombrie, de la ora 16.00, la Cărturești Verona, va avea loc lansarea volumului „Commedia dell’ arte. O istorie a spectacolului în imagini”, coordonată de David Esrig, care apare în România în premieră absolută, după 30 de ani de când a fost publicată în Germania unde a avut un succes extraordinar și a intrat în toate bibliografiile de la facultățile de artă.

22
/10
/16

Ediția de toamnă a târgului Kilipirim se va desfășura în perioada 26-30 octombrie, zilnic, între orele 10.00 şi 22.00, la Unirea Shopping Center, etajul 2, Aripa Călăraşi, oferind reduceri substanțiale la standul fiecărei edituri. Intrarea este liberă.

20
/10
/16

Potrivit oamenilor de ştiinţă de la Universitatea Yale, persoanele care citesc mai mult de 3 ore şi jumătate pe săptămână au un risc mult mai redus de a muri prematur. În plus, există numeroase beneficii ale cititului, printre care stoparea declinului cognitiv și creșterea gradului de inteligenţă.

14
/10
/16

Premiul Nobel pentru Literatură ar trebui să deschidă o discuție îndelung ocolită: are literatura granițe - de ce ar avea? Judecând după furia cu care românii au și de această dată păreri, ai spune că trăim în mijlocul celui mai citit popor european. Să ne relaxăm: nu e chiar așa, ba chiar dimpotrivă.

14
/10
/16

De 43 de ani, Petru Popescu trăieşte şi scrie în Los Angeles. Este romancier, scenarist şi realizator de filme americane. A ales să emigreze în Statele Unite ale Americii în 1974 şi asta după o carieră de success în Romania, multe dintre romanele sale făcând vâlvă la acea vreme. „Prins”, „Dulce ca mierea e glonţul patriei”, „Să creşti într-un an cât alţii într-o zi”, „Sfârşitul bahic”, romane apărute în Anglia şi Suedia, apoi „Copiii Domnului”, toate fiind publicate pâna la plecarea sa din România.

13
/10
/16

Editura Nemira publică în colecția Yorick volumul Commedia dell’ arte. O istorie a spectacolului în imagini, concepută și coordonată de David Esrig. Cartea apare în România în premieră absolută, după 30 de ani de când a fost publicată în Germania unde a avut un succes extraordinar și a intrat în toate bibliografiile de la facultățile de artă.

13
/10
/16

Scriitorul Mircea Cărtărescu scrie pe pagina sa de Facebook că Bob Dylan nu ar fi avut nevoie de acest Nobel pentru Literatură, pentru că, deşi el însuşi l-a tradus în limba româna şi nu contestă faptul că este un poet şi un geniu muzical, crede că acest premiu major pentru literatură ar fi trebuit să fie acordat unui “scriitor adevărat”