Muzeul Național de Artă al României a redeschis Sala Constantin Brâncuși!
https://www.ziarulmetropolis.ro/muzeul-national-de-arta-al-romaniei-a-redeschis-sala-constantin-brancusi/

Miercuri, 6 decembrie, Muzeul Naţional de Artă al României a redeschis Sala Constantin Brâncuşi. Evenimentul a avut loc în prezenţa lui Lucian Romaşcanu – Ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale, a Directorului Liviu Constantinescu, a Directorului Știinţific Octavian Boicescu şi a echipei de specialişti MNAR. Alături de aceştia au fost de faţă invitaţi ai corpului diplomatic şi personalităţi ale vieţii culturale româneşti.

Un articol de Liliana Matei|7 decembrie 2017

După o întrerupere de aproape un an, Muzeul Național de Artă al României, deținător al celor mai multe opere de Constantin Brâncuși din România, reintroduce în circuitul expozițional 14 lucrări ale marelui artist, reprezentative pentru perioada de formare și pentru cea de tranziție către stilul sintetic care l-a consacrat.

Ambianța scenografică inovatoare pune accentul pe drumul parcurs de Brâncuși de la o reprezentare realistă la „sculptura ca idee”, invitând publicul să redescopere opere iconice precum Somnul, Danaidă și Rugăciune. Acestora li se alătură, într-un parcurs cronologic, Cumințenia Pământului, operă de referință în creația sculptorului, aflată astăzi în proprietate privată.

Vizitatorii vor redescoperi astfel operele marelui sculptor într-un nou context expozițional, gândit astfel încât să ofere publicului o experiență unică și vor putea admira lucrările: Somnul, Danaida, Macheta pilonului Porţii Sărutului, Scaun, Cap de copil, Supliciul, Prometeu, Inginerul Ion Georgescu-Gorjan, Schiţă pentru portretul generalului Carol Davila, Bustul pictorului Dărăscu, Rugăciunea şi Bustul lui Pere Stănescu.

Noua expunere prezintă și o lucrare de grafică – un Nud feminin care va rămâne o perioadă limitată în expoziție din motive de conservare. Aceasta va fi expusă câte trei luni pe an și face parte din patrimoniul muzeului – Cabinetul de Gravură și Desen.

Eu, cu noul meu, vin din ceva care este foarte vechi.”

Constantin Brâncuși (1876 – 1957) este considerat astăzi un reper indiscutabil al modernismului, un deschizător de drumuri pentru cele mai importante direcții ale sculpturii post-moderne și contemporane.

Conceptul expozițional aparține societății de arhitectură Abrupt Arhitectura, alături de Creativ Flooring, Aedificia Carpați, Rombigal, SHO-SHA Adertising, iar expunerea operei Cumințenia Pământului a fost posibilă datorită sprijinului acordat de Banca Transilvania și Asociația Prietenii MNAR.

Sala Constantin Brâncuși face parte din expoziția permanentă a muzeului, fiind amplasată la etajul al doilea al Galeriei Naționale – Galeria de Artă românească Modernă.

Muzeul Național de Artă al României

Program de vizitare: miercuri – duminică, orele 10.00 – 18.00

Accesul ultimului vizitator este permis cu o oră înainte de închiderea muzeului.

Bilet de intrare: 15 lei

Gratuit: prima miercuri din fiecare lună

Foto: MNAR

 

02
/11
/21

Joi, 4 noiembrie, are loc la MNȚRplusC, în cadrul Muzeului Național al Țăranului Român (Str. Monetăriei nr. 3), deschiderea expoziției „Nu vorbim despre sclavie modernă”, cea de-a doua din seria „Politici ale non-acțiunii”, semnată de artista Nona Șerbănescu în colaborare cu curatorul Eugen Rădescu.

26
/10
/21

Școala de Valori a dat startul înscrierilor pentru cea de-a șaptea ediție a Burselor stART și pune la bătaie 30 de burse, cu o valoare individuală de 6.000 de lei. Acestea pot fi accesate de elevii care sunt la liceu, talentați la pictură, desen, muzică și artele viitorului (v-logging, blogging, scriere creativă, fotografie), care se pot înscrie pe baza unui portofoliu.

26
/10
/21

De astăzi, platforma www.muzeulabandonului.ro este activă. Se deschide, astfel, aleea către Muzeul Abandonului. Muzeu-forum digital și participativ. În această etapă a proiectului veți putea explora exteriorul clădirii muzeului și câteva dintre facilitățile proiectului. Interiorul și expozițiile muzeului vor fi disponibile în curând, alături de zeci de povești despre abandon, speranță, contorsionări și reveniri spectaculoase ale sufletului.

16
/10
/21

Răzbunare, dragoste și disperare, toate topite într-o singură flacără mistuitoare. Arii celebre, coruri tulburătoare, conflicte dramatice de neuitat, toate vă așteaptă în premiera spectacolului Norma de Bellini ce le va aduce pe scena Operei Naţionale Bucureşti între 21 şi 24 octombrie pe celebrele Elena Moşuc – Norma şi Ruxandra Donose – Adalgisa, alături de care va evolua tenorul Daniel Magdal – Pollione.

13
/10
/21

În luna octombrie, galeria neconvențională Celula de artă propune două exerciții de introspecție, la fel de necesare dar fiecare propunându-și scopuri și rezultate diferite. Artistul plastic contemporan Beaver expune lucrarea “exe cute”, o juxtapunere a grotescului cu gingășia până pe 14 octombrie iar între 15 – 30 octombrie în galerie se va putea vedea instalația imersivă “Cenușa memorie” a Ancăi Coller, ce încapsulează emoțiile artistei în urma unui incendiu care i-a distrus atelierul..

11
/10
/21

Despre școlile din mediul rural, mai ales cele din mici sate care par uitate de lume și autorități, se știe că se confruntă cu mari probleme, începând de la cele legate de infrastructură, până la absența tehnologiei necesare procesului de educație. Însă aceasta nu mai este și situația Școlii Gimnaziale nr. 2 din satul Progresu, comuna Sohatu, județul Călărași. După ce ani de zile profesorii și elevii „s-au descurcat”, după cum ei înșiși spun, cu condițiile grele în care au învățat – toalete în curte, frig în clase, acoperișul deteriorat prin care se strecura ploaia – școala este acum complet renovată și, mai mult, folosește o platformă de management educațional de ultimă oră. Totul a fost posibil prin implicarea directorului școlii, Daniela Niculescu, care „și-a strigat” nevoile pe platforma HartaEdu lansată de Narada.

08
/10
/21

În epoca rețelelor de socializare, a selfie-urilor și filtrelor de tot felul, când o imagine se face și se desface în câteva secunde și toți visăm la gloria efemeră, conform butadei enunțate de Andy Warhol, dilemele și sensurile autoreprezentării încă sunt discutate. Căci a te reprezenta, indiferent de epocă, nu este un gest lipsit de semnificații estetice și sociale. Un articol de Monica Neațu.

08
/10
/21

Proiectul Vitrine Imposibile, o instalație performativă produsă de Vanner Collective, în regia Iuliei Grigoriu, aduce în văzul lumii Supra Fețele, creaturi care prind contur în spațiile a trei galerii din centrul capitalei, aflate pe Calea Victoriei, în datele de 9, 10, 23 și 24 octombrie.