Nicolae Grigorescu – preţ record de 11.000 de euro, la Artmark
https://www.ziarulmetropolis.ro/nicolae-grigorescu-pret-record-de-11-000-de-euro-la-artmark/

,,Visare – Portretul Zettinei Urechia”, de Nicolae Grigorescu, deţine recordul pentru cel mai scump desen vândut într-o licitaţie românească de artă, după ce, joi, la Licitaţia de Alb Negru organizată de casa Artmark, a fost adjudecat cu suma de 11.000 de euro, dublul preţului de pornire.

Un articol de Andrada Văsii|22 noiembrie 2013

„Visare – Portretul Zettinei Urechia“, de Nicolae Grigorescu, deţine recordul pentru cel mai scump desen vândut într-o licitaţie românească de artă, după ce, joi, la Licitaţia de Alb Negru organizată de casa Artmark, a fost adjudecat cu suma de 11.000 de euro, dublul preţului de pornire.

Licitaţia de Alb-Negru organizată de Artmark joi seară confirmă interesul în creştere pentru operele de grafică realizate de marii artişti români, atât de patrimoniu cât şi contemporani.

Cu încasări de 105.000 de euro, o rată de adjudecare de 80% şi 111% faţă de estimările maxime ale casei Artmark, respectiv cu 10% peste vânzările licitaţiilor de profil din anii 2011 şi 2012 şi recordul pentru cel mai scump desen tranzacţionat pe piaţa de artă din România, licitaţia a permis o analiză comparativă a graficii unor artişti importanţi, consacraţi în primul rând ca pictori.

Rezultate remarcabile în Licitaţia de Alb-Negru au avut Nicolae Grigorescu, 11.000 de euro pentru noul record – cel mai scump desen vândut într-o licitaţie românească de artă, „Visare – Portretul Zettinei Urechia”, la dublul preţului de pornire -, Nicolae Tonitza – cu vânzări totale de aproape 20.000 de euro la licitaţie – şi Francisc Şirato – al cărui tuş „Peisaj din Sighişoara” a fost cel mai disputat lot, fiind adjudecat după 20 de paşi de licitare, la valoarea de 4.250 de euro, de peste două ori mai mare decât estimarea maximă a experţilor.

Nicolae Grigorescu si Teodor Aman

Lucrări semnate de Teodor Aman şi de Nicolae Grigorescu

Creşteri procentuale cu peste 10% a înregistrat şi cea de-a doua licitaţie a serii de joi, „România Iluministă – Primele Lumini”, unde un exemplar rar al unei cărţi a lui Dimitrie Cantemir scrie recordul: „Istoria Creşterii şi Descreşterii Imperiului Otoman”, adjudecat cu 8.000 de euro, dublul preţului de pornire. Comparativ, în 2012, un exemplar al volumului „Descrierea Moldovei”, de acelaşi autor, era adjudecat cu 5.000 de euro.

De asemenea, Licitaţia Valorile Tradiţionale din seara de marţi a avut vânzări totale de 170.000 de euro şi o rată de adjudecare de 87%, cea mai valoroasă operă vândută fiind „Interior la Viforâta”, de Gheorghe Petraşcu (47.500 de euro), urmată de „La Şipot”, de Ion Theodorescu-Sion (26.000 de euro).

Piaţa românească de artă încheie sezonul la Artmark cu Licitaţia de Crăciun, inclusiv o selecţie din colecţia de vinuri Mouton Rothschild, pe 11 decembrie, la JW Marriott Bucharest Grand Hotel, şi Licitaţia de Iarnă, ediţie aniversară, Artmark – după 5 ani, pe 18 decembrie, la Ateneul Român, notează Mediafax.

Expoziţiile de cadouri de Crăciun şi capodopere ale Picturii Româneşti pot fi vizitate la Palatul Cesianu-Racoviţă începând de marţi.

Foto credit: Artmark, Nicolae Grigorescu

01
/03
/17

Povestea mărţişorului a supravieţuit în diferite forme până în prezent, de la firul simplu răsucit în alb şi roşu până la cel virtual. Mărţişor, Mărţişug sau Marţ era consemnat de etnologii începutului de secol XX ca obicei de 1 martie, prezent nu numai la români, dar şi la bulgarii şi albanezii din Balcani. Ţăranii păstrau obiceiul în fiecare început de primăvară, ca semn protector împotriva bolilor şi a nenorocului.

27
/02
/17

O schiţă realizată de Rembrandt, care reprezintă un câine, a fost autentificată după ce timp de 250 de ani a fost atribuită unui pictor german specializat în tablouri cu animale. Descoperirea a fost descrisă drept ”o senzaţie” de reprezentanţii Muzeului Herzog Anton Ulrich, din Braunschweig, unde schiţa a fost expusă timp de mai multe decenii şi era prezentată ca o lucrare a artistului Johann Melchior Roos.

21
/02
/17

Muzeul Național al Satului "Dimitrie Gusti" organizează în perioada 27 februarie - 8 martie Târgul "De Mărțișor", eveniment prin care își propune promovarea "vechiului obicei al dăruirii, la început de primăvară, a micilor obiecte artizanale cu rol protector".

17
/02
/17

Cu prilejul „Zilei Brâncuși ” care se sărbătorește la nivel național în fiecare an, la 19 februarie, MNAR prezintă în perioada 19-26 februarie 2017 o selecție de fotografii-document care surprind pe de o parte etapele instalării Coloanei Infinitului la Târgu-Jiu și pe de altă parte atmosfera atelierului parizian al lui Constantin Brâncuși care, în unele imagini, apare alături de sculpturile sale.

13
/02
/17

Deschiderea ediției din acest an a Carnavalului de la Veneția (11-28 februarie) a fost marcată de un show acvatic spectaculos, la care au participat, ca în fiecare an, numeroși vizitatori. Show-ul inaugural, pus în scenă pe Canalul Cannaregio, a celebrat sâmbătă seara temele frumuseții, mării și vanității, printr-o paradă a creaturilor marine.

30
/01
/17

Expoziţia itinerantă "Lumea turcică din Munţii Altai până în Balcani", ce aduce in fata publicului 33 de picturi în ulei semnate de tot atâţia artişti din 17 ţări, se va deschide pe 1 februarie, de la ora 18.30, la Galeria Artelor din cadrul Cercului Militar Naţional.

21
/12
/16

Tabloul "Țărăncuțe" ("De la fântână") de Nicolae Grigorescu a fost adjudecat, marți seară, la prețul de 320.000 de euro, la licitația de iarnă a Artmark, devenind cea mai bine vândută lucrare din acest an. Printre vedetele serii s-au mai numărat "Intimitate" de Nicolae Tonitza, "Car cu boi la amiază" de Nicolae Grigorescu, "Pod" de Adrian Ghenie sau "Pieta" de Corneliu Baba.

19
/12
/16

Romfilatelia a editat o nouă emisiune de mărci poştale tematice în cadrul proiectului „Stele de aur ale scenei şi ecranului”. Cele şase timbre ale acestui proiect filatelic au aceeaşi valoare nominală, de 4,50 lei, şi prezintă Stele de Aur ale scenei româneşti, în imagini de colecţie: Adela Mărculescu, Florina Cercel, Ilinca Tomoroveanu, Alexandru Arşinel, Ion Caramitru, Costel Constantin.

15
/12
/16

Ateneul Român găzduiește instalația documentară itinerantă dedicată pianistei Clara Haskil. Informațiile documentare sunt însoțite de fotografii și documente inedite, din Arhiva Muzicală a Bibliotecii Cantonale Universitare din Lausanne și a Fundației Clara Haskil din Elveția.