Noaptea Tuberozelor, eveniment- spectacol în inima Transilvaniei.
https://www.ziarulmetropolis.ro/noaptea-tuberozelor-eveniment-spectacol-in-inima-transilvaniei/

Sâmbătă, 6 august va avea loc prima ediţie a evenimentului Noaptea Tuberozelor, o seară plină de culoare locală, muzică, poezie şi parfum de tuberoze, într-unul dintre cele mai pitoreşti locuri din inima Transilvaniei.

Un articol de Petre Ivan|5 august 2016

Evenimentul își așteaptă participanții începând cu ora 18.00, în curtea bisericii fortificate din comuna Hoghilag, județul Sibiu, regiune cunoscută pentru plantațiile de flori, aduse în România prima oară de către comunitățile săsești. Noaptea Tuberozelor este un eveniment – spectacol în inima Transilvaniei.

Tururi ghidate prin grădinile localnicilor, ateliere creative și de gătit cu flori, experiențe muzicale și activități pentru copii, degustări de vin, standuri artizanale și produse tradiționale, acestea sunt doar câteva dintre atracțiile pregătite de organizatori.

Plantațiile de tuberoze pot fi vizionate în cadrul unui tur ghidat cu începere de la ora 19.00. Concomitent, au loc ateliere creative la care participanții se pot înscrie, precum: Atelierul de Gătit cu Flori (susținut de Fata care Gătește cu Flori); Atelierul de Scriere Creativă: Omul care a iubit tuberozele; Atelierul de Sunete cu instrumente din lemn și metal, adunate din toate colțurile lumii (susținut de Adela Vîrgolici, fondatoarea Atelierului de Miracole); dar și activități pentru copii.

În plus, cei care vor să se bucure de savoarea locală pot degusta produse bio, renumite vinuri din zonă și își pot achiziționa obiecte artizanale manufacturate de localnici.Noaptea Tuberozelor

Fanfara Blasskapelle Neppendorf, continuatoarea tradițiilor etnice germane, pe care le promovează și le menține vii în cadrul comunității sibiene, ne va purta pe meleaguri săsești. Lor li se va alătura Luminița Dejan și alți artiști locali.

Spre finalul serii, cântăreața de origine americană, Rachel Ries, va încununa seara prin acorduri boeme de chitară.

Hoghilag, tărâmul tuberozelor

Originară de pe meleagurile însorite ale Mexicului, tuberoza sau chiparoasa a fost adusă și cultivată pentru prima dată în România de către sași, care au început să le cultive în Hoghilag sau Halvelagen. După plecarea sașilor, locuitorii zonei au continuat tradiția cultivării chiparoaselor.

Planta face o floare odată la trei ani, iar toți cultivatorii au pe plantațiile lor trei generații de plante. Bulbii se scot și se plantează anual. Dintr-un bulb pot ieși trei sau cinci flori, dar numai una este de calitate superioară.

Tuberoza a început să se cultive abia în secolul al XVI-lea, mai ales pentru parfumul său seducător. Simbol al senzualității, esența sa se regăsește astăzi în parfumuri celebre, fiind una dintre cele mai apreciate și mai prețioase  esențe utilizate în industria cosmetică.

Tuberoza este una dintre puținele materiale folosite în parfumerie care se poate tratata prin tehnica enflorage-ului, întrucât deține calitatea de a produce ulei chiar și la trei zile după ce a fost culeasă. Florile trebuie  tratate, când sunt încă în stadiul de boboc. Atunci cântăresc greutatea lor în aur, întrucât pentru 200 de grame de esență sunt necesare 1200 de kilograme de boboci. Tuberozele răspândesc unul dintre cele mai senzuale parfumuri din lume. Floarea ce poartă în engleză numele de <<sweetheart, ilicit lovers, newlyweds>> răspandește o aroma seducătoare! – Roja Dove, parfumier britanic

Noaptea Tuberozelor“În afară de parfumerie, uleiul esențial extras din tuberoză se folosește și în industria cosmetică pentru proprietățile antifungice, antimicrobiene și reparatoare. Crema cu esență de tuberoză, uleiul de masaj sau de baie au proprietăți minunate pentru pielea noastră. Uleiul din tuberoze este folosit și în aromoterapie pentru a trata anumite probleme cum ar fi stări depresive, anxietate, nervozitate“, adaugă Dana Sota, consultant de beauty, autoarea site-ului danasota.com.

Evenimentul  Noaptea Tuberozelor își propune să amplifice potențialul turistic al zonei și să aducă în atenția publicului comunitatea cultivatorilor de tuberoze din România, o comunitate care, generație după generație, a dus mai departe această vechea tradiție săsească.

Noaptea Tuberozelor are loc sâmbată, 6 august, începând cu ora 18.00, în curtea Bisericii Evanghelice din comuna Hoghilag, județul Sibiu.

Regiunea are oferte variate și pentru iubitorii de cultură și istorie, dar și pentru cei dornici de activități în aer liber, precum echitație și drumeții. Comuna Hoghilag se află la doar 16 kilometri de Sighișoara, unul dintre cele mai bine păstrate orașe medievale din Europa, inclus în lista siturilor UNESCO.

Noaptea Tuberozelor este un eveniment organizat de Primăria din Hoghilag și este susținut de: Florăria Iris, Atelierul de Miracole, Fata care Gătește cu Flori, danasota.com  și Rumor Production.

Foto: Noaptea Tuberozelor – facebook.com/events/882459248525154/

01
/03
/17

Povestea mărţişorului a supravieţuit în diferite forme până în prezent, de la firul simplu răsucit în alb şi roşu până la cel virtual. Mărţişor, Mărţişug sau Marţ era consemnat de etnologii începutului de secol XX ca obicei de 1 martie, prezent nu numai la români, dar şi la bulgarii şi albanezii din Balcani. Ţăranii păstrau obiceiul în fiecare început de primăvară, ca semn protector împotriva bolilor şi a nenorocului.

27
/02
/17

O schiţă realizată de Rembrandt, care reprezintă un câine, a fost autentificată după ce timp de 250 de ani a fost atribuită unui pictor german specializat în tablouri cu animale. Descoperirea a fost descrisă drept ”o senzaţie” de reprezentanţii Muzeului Herzog Anton Ulrich, din Braunschweig, unde schiţa a fost expusă timp de mai multe decenii şi era prezentată ca o lucrare a artistului Johann Melchior Roos.

21
/02
/17

Muzeul Național al Satului "Dimitrie Gusti" organizează în perioada 27 februarie - 8 martie Târgul "De Mărțișor", eveniment prin care își propune promovarea "vechiului obicei al dăruirii, la început de primăvară, a micilor obiecte artizanale cu rol protector".

17
/02
/17

Cu prilejul „Zilei Brâncuși ” care se sărbătorește la nivel național în fiecare an, la 19 februarie, MNAR prezintă în perioada 19-26 februarie 2017 o selecție de fotografii-document care surprind pe de o parte etapele instalării Coloanei Infinitului la Târgu-Jiu și pe de altă parte atmosfera atelierului parizian al lui Constantin Brâncuși care, în unele imagini, apare alături de sculpturile sale.

13
/02
/17

Deschiderea ediției din acest an a Carnavalului de la Veneția (11-28 februarie) a fost marcată de un show acvatic spectaculos, la care au participat, ca în fiecare an, numeroși vizitatori. Show-ul inaugural, pus în scenă pe Canalul Cannaregio, a celebrat sâmbătă seara temele frumuseții, mării și vanității, printr-o paradă a creaturilor marine.

30
/01
/17

Expoziţia itinerantă "Lumea turcică din Munţii Altai până în Balcani", ce aduce in fata publicului 33 de picturi în ulei semnate de tot atâţia artişti din 17 ţări, se va deschide pe 1 februarie, de la ora 18.30, la Galeria Artelor din cadrul Cercului Militar Naţional.

21
/12
/16

Tabloul "Țărăncuțe" ("De la fântână") de Nicolae Grigorescu a fost adjudecat, marți seară, la prețul de 320.000 de euro, la licitația de iarnă a Artmark, devenind cea mai bine vândută lucrare din acest an. Printre vedetele serii s-au mai numărat "Intimitate" de Nicolae Tonitza, "Car cu boi la amiază" de Nicolae Grigorescu, "Pod" de Adrian Ghenie sau "Pieta" de Corneliu Baba.

19
/12
/16

Romfilatelia a editat o nouă emisiune de mărci poştale tematice în cadrul proiectului „Stele de aur ale scenei şi ecranului”. Cele şase timbre ale acestui proiect filatelic au aceeaşi valoare nominală, de 4,50 lei, şi prezintă Stele de Aur ale scenei româneşti, în imagini de colecţie: Adela Mărculescu, Florina Cercel, Ilinca Tomoroveanu, Alexandru Arşinel, Ion Caramitru, Costel Constantin.

15
/12
/16

Ateneul Român găzduiește instalația documentară itinerantă dedicată pianistei Clara Haskil. Informațiile documentare sunt însoțite de fotografii și documente inedite, din Arhiva Muzicală a Bibliotecii Cantonale Universitare din Lausanne și a Fundației Clara Haskil din Elveția.