Noua expoziție de la Galeria Gaep readuce la viață lucrări din anii ’80 ale lui Mircea Stănescu
https://www.ziarulmetropolis.ro/noua-expozitie-de-la-galeria-gaep-readuce-la-viata-lucrari-din-anii-80-ale-lui-mircea-stanescu/

Gaep prezintă Meditation upon Measure (5 iunie – 31 iulie 2021), o incursiune în practica din anii ’80 a lui Mircea Stănescu, prin intermediul unui corp important de lucrări restaurate cu ocazia expoziţiei. Desfăşurându-se pe ambele etaje ale galeriei, expoziţia personală contextualizează această decadă de activitate a artistului atât în raport cu perioada mai recentă de creaţie, cât şi în raport cu circumstanţele în care a debutat şi a lucrat generaţia ’80.

Un articol de Petre Ivan|2 iunie 2021

Unul dintre artiștii formați în laboratoarele experimentale ale Atelier 35 din București și Sibiu în anii ’80, Mircea Stănescu lucrează cu medii variate: desen, fotografie, colaj, obiect, tapiserie, video, pictură. Este interesat să înțeleagă identitatea și subiectivitatea și propune perspective nuanțate asupra istoriei și memoriei.

Așa cum notează Liviana Dan, curatorul expoziției de la Gaep, „în anii ’80 făceai artă pentru că îți plăcea să faci artă. Să regândești cadrul, limitele. Experimentat în această dimensiune, Mircea Stănescu oferă un reportaj tematic, stilistic, personal și revelator despre coșmarul istoriei, puterea corpului, despre luciditate, revoltă, materialitate.”

Meditation upon Measure (Meditație asupra Măsurii, titlu preluat de la o serie de trei lucrări din 1986) recuperează colaje de mari dimensiuni și alte lucrări în tehnică mixtă pe hârtie sau material textil, realizate în ultimul deceniu al regimului comunist. Deteriorate odată cu trecerea anilor, ele au fost restaurate în 2021, pentru această expoziție. O mare parte dintre ele sunt, astfel, prezentate public în premieră.

Pentru Mircea Stănescu, colajul reprezintă un mijloc de expresie ales deliberat. „Colajul”, spune el, „deconspiră accesul la straturile culturii tipărite universale. Într-un mediu totalitar, «epoca samizdatului» a însemnat accesul la cultură pe apucate, la cărți «pe furate». Comunicarea era otrăvită. Riscurile erau deghizate. (…) Colajul exprimă o nemulțumire instinctivă, un reflex al unui existențialism falit, cu sertarele goale, ce purta stigmatul convulsiv al propagandei roșii.”

Forța vizuală și prezența impunătoare a acestor colaje de peste 2,5 metri înălțime intră în dialog, în expoziție, cu intensitatea poetică a lucrărilor abstracte. Privite împreună, lucrările funcționează ca un fragment de istorie culturală ce readuce în atenție activitatea unui artist din generația ’80 care – și prin practica de atelier, și prin demersul de a conduce Atelier 35 din Sibiu – a jucat un rol în conturarea unei sfere publice alternative, a underground-ului artistic din perioada respectivă.

 

01
/03
/17

Povestea mărţişorului a supravieţuit în diferite forme până în prezent, de la firul simplu răsucit în alb şi roşu până la cel virtual. Mărţişor, Mărţişug sau Marţ era consemnat de etnologii începutului de secol XX ca obicei de 1 martie, prezent nu numai la români, dar şi la bulgarii şi albanezii din Balcani. Ţăranii păstrau obiceiul în fiecare început de primăvară, ca semn protector împotriva bolilor şi a nenorocului.

27
/02
/17

O schiţă realizată de Rembrandt, care reprezintă un câine, a fost autentificată după ce timp de 250 de ani a fost atribuită unui pictor german specializat în tablouri cu animale. Descoperirea a fost descrisă drept ”o senzaţie” de reprezentanţii Muzeului Herzog Anton Ulrich, din Braunschweig, unde schiţa a fost expusă timp de mai multe decenii şi era prezentată ca o lucrare a artistului Johann Melchior Roos.

21
/02
/17

Muzeul Național al Satului "Dimitrie Gusti" organizează în perioada 27 februarie - 8 martie Târgul "De Mărțișor", eveniment prin care își propune promovarea "vechiului obicei al dăruirii, la început de primăvară, a micilor obiecte artizanale cu rol protector".

17
/02
/17

Cu prilejul „Zilei Brâncuși ” care se sărbătorește la nivel național în fiecare an, la 19 februarie, MNAR prezintă în perioada 19-26 februarie 2017 o selecție de fotografii-document care surprind pe de o parte etapele instalării Coloanei Infinitului la Târgu-Jiu și pe de altă parte atmosfera atelierului parizian al lui Constantin Brâncuși care, în unele imagini, apare alături de sculpturile sale.

13
/02
/17

Deschiderea ediției din acest an a Carnavalului de la Veneția (11-28 februarie) a fost marcată de un show acvatic spectaculos, la care au participat, ca în fiecare an, numeroși vizitatori. Show-ul inaugural, pus în scenă pe Canalul Cannaregio, a celebrat sâmbătă seara temele frumuseții, mării și vanității, printr-o paradă a creaturilor marine.

30
/01
/17

Expoziţia itinerantă "Lumea turcică din Munţii Altai până în Balcani", ce aduce in fata publicului 33 de picturi în ulei semnate de tot atâţia artişti din 17 ţări, se va deschide pe 1 februarie, de la ora 18.30, la Galeria Artelor din cadrul Cercului Militar Naţional.

21
/12
/16

Tabloul "Țărăncuțe" ("De la fântână") de Nicolae Grigorescu a fost adjudecat, marți seară, la prețul de 320.000 de euro, la licitația de iarnă a Artmark, devenind cea mai bine vândută lucrare din acest an. Printre vedetele serii s-au mai numărat "Intimitate" de Nicolae Tonitza, "Car cu boi la amiază" de Nicolae Grigorescu, "Pod" de Adrian Ghenie sau "Pieta" de Corneliu Baba.

19
/12
/16

Romfilatelia a editat o nouă emisiune de mărci poştale tematice în cadrul proiectului „Stele de aur ale scenei şi ecranului”. Cele şase timbre ale acestui proiect filatelic au aceeaşi valoare nominală, de 4,50 lei, şi prezintă Stele de Aur ale scenei româneşti, în imagini de colecţie: Adela Mărculescu, Florina Cercel, Ilinca Tomoroveanu, Alexandru Arşinel, Ion Caramitru, Costel Constantin.

15
/12
/16

Ateneul Român găzduiește instalația documentară itinerantă dedicată pianistei Clara Haskil. Informațiile documentare sunt însoțite de fotografii și documente inedite, din Arhiva Muzicală a Bibliotecii Cantonale Universitare din Lausanne și a Fundației Clara Haskil din Elveția.