Nudul feminin într-o nouă viziune – „Boudoir” de Alexandra Dragomir, la Pleshoo Contemporary
https://www.ziarulmetropolis.ro/nudul-feminin-intr-o-noua-viziune-boudoir-de-alexandra-dragomir-la-pleshoo-contemporary/

Jucându-se cu două teme vechi de când e arta, nudul feminin şi relaţia dintre frumos şi urât, Alexandra Dragomir aduce în faţa publicului la Pleshoo Contemporary miercuri, 15 octombrie 2014, de la ora 19.30, o serie de lucrări care dovedeşte o consecvenţă a abordării tematice ce nu exclude permanenta căutare de noi expresivităţi ale formei.

Un articol de Ştefania Dumbravă|15 octombrie 2014

Relația dintre cele două categorii estetice fundamentale ale artei, „frumosul” și „urâtul”, a fost investigată de artistă încă din anii studiilor masterale (clasa Cezar Atodiresei, asistent Alexandru Rădvan).

Percepută de-a lungul istoriei artistice ca o inevitabilă antiteză și ca o judecată de valoare favorabilă canonic primei categorii, această relație îi apare Alexandrei, în cheia inaugurată de gândirea simbolistă prin conceptul de „estetică a urâtului”, mai degrabă ca o simbioză, ca un binom indisolubil ale cărui componente se potențează reciproc și există mereu chiar și sub aparenta dominație a celuilalt.

Granița dintre ele rămâne a fi decisă în instanță subiectivă, ea actualizându-se și fluctuând de la privitor la privitor. Artista e interesată doar de a găsi, în expresivitatea dialogului formelor, liniilor, tușelor și culorilor, această graniță fină, iar pretextul pentru această echilibristică este unul dintre cele mai vechi motive ale istoriei artei: nudul feminin.

Cu întreaga libertate permisă de difuzia tușurilor și culorilor acrilice pe pânză, ce permite efecte care citează iluzionist spontaneitatea acuarelei, Alexandra tratează Dragomir 2modelul feminin simultan ca pe un simbol al senzualității și ca pe un motiv plastic. Rezultatul este, într-o varietate nonconformistă de poze, o serie de lucrări cu aparența unor schițe de atelier, cărora opțiunile tehnice le dau permanența unor soluții asumate.

Esențializarea formei în pete și accente liniare, în dialoguri de suprafețe și linii semnificative în ele însele, oferă o scăpare din zona, exploatată excesiv în vizualitatea contemporană, a erotismului gratuit. Lăsată mereu la stadiul unei sugestii, interpretarea imaginii rămâne la latitudinea privitorului, pe care îl implică la nivel de subiectivitate estetică și senzuală.

La fel de convingător și în duritățile grafice angulare și în suavitățile tușelor de acuarelă, inventarul plastic al Alexandrei se desfășoară într-o permanentă căutare în nudul feminin, tot mai parazitat de tot felul de semnificații pseudo-artistice, a sensului vizual care să depășească frustețea abordării literale. Seria prezentată publicului se transformă, astfel, într-o mapă de schițe dilatată la dimensiuni monumentale și fixată pe pânză de o singură intenție: aceea a refuzului de a decide asupra apartenenței formei la categoriile „frumos” sau „urât” și, dimpotrivă, de interogarea ponderii fiecăruia în interpretarea subiectivă a realității.

Antrenând în acest demers și conștiința individuală a fiecărui privitor, Alexandra Dragomir propune astfel, în mod esențial, o meditație asupra grilelor de valori estetice, morale și artistice contemporane, fie ele personale sau colective.

Foto: Nudul feminin, Boudoir, Alexandra Dragomir – pleshoocontemporary.blogspot.ro/



28
/10
/20

Astăzi, 28 octombrie, de ziua de naștere a pictoriței basarabene Valentina Rusu Ciobanu (100 de ani), Asociația pentru cultură și arte ARBOR lansează în premieră producțiile multimedia #100VRC Valentina Rusu Ciobanu: viața și opera și VRC Atelier ’85, atelierul artistei din anul 1985, reconstituit în realitate virtuală.

27
/10
/20

Arta urbană este în jurul nostru, de cele mai multe ori este necesar doar să ne ridicăm privirea şi vom observa diferite forme de artă. Observăm de la stencils, la stickere, la graffiti şi instalaţii stradale, cât şi una dintre cele mai perisabile forme de artă urbană, cea realizată în cretă. Un articol de Mihaela Ion.

20
/10
/20

Editura Muzeului Național de Artă Contemporană și-a adăugat în colecție o nouă publicație „reper” pentru istoria vizualității contemporane din România, marcând astfel borna istorică a 30 de ani de la evenimentele lui decembrie 1989.

13
/10
/20

Expoziția-fenomen „Woman Unchained“ by Irina Greciuhina, care-a fost deschisă timp de o lună în spațiul expozițional Arbor.art.room, perioadă în care s-a bucurat de un imens succes, s-a închis în „real“, dar iubitorii de frumos mai au o șansă să contemple „Cina cea de taină“ cu femei și alte lucrări care i-au încântat pe bucureșteni în această perioadă.

12
/10
/20

Maria Orosan-Telea condensează în spațiul Kunsthalle Bega Box sub numele Later Edit 13 evenimente cuprinse în programul „Draft” - un program curatorial despre proiecte artistice în stadiu de idee, parțial realizate sau replicabile la scară mai mare, desfășurat din 2018 în Biblioteca Pavilion din Timișoara.