„Nuestro tiempo”. Scene dintr-o căsnicie ★★★★★
https://www.ziarulmetropolis.ro/nuestro-tiempo-scene-dintr-o-casnicie-%e2%98%85%e2%98%85%e2%98%85%e2%98%85%e2%98%85/

CRONICĂ DE FILM Inclus în Competiţia de la Veneţia, „Nuestro tiempo” („Our Time”), de Carlos Reygadas, este un ambiţios şi hipnotizant film de aproape trei ore, care va fi proiectat la „Les Films de Cannes à Bucarest”, în prezenţa cineastului mexican.

Un articol de Ionuţ Mareş|15 octombrie 2018

Cel mai nou film al mexicanului Carlos Reygadas, „Nuestro tiempo”, prezentat în Competiția de la Veneția, începe cu o secvență în care camera urmărește un grup de băieți ce se aleargă și se bat cu noroi într-o mlaștină de la marginea unui lac cu apă mică și tulbure.

Aparatul este la nivelul lor, imaginea este inundată de o lumină puternică, iar scena durează câteva minute (director de fotografie este Diego García, care a lucrat și cu Apichatpong Weerasethakul la „Cemetery of Splendor”).

Reygadas face astfel un racord cu precedentul și cel mai cunoscut film al său, „Post Tenebras Lux” (2012), care debuta cu o hipnotizantă secvență cu o fetiță singură pe un câmp, printre animale, într-un apus crepuscular.

După hârjoneală, băieții decid să le „atace” pe fetele de aceeași vârstă care stau de vorbă într-o barcă pneumatică mai în larg. O primă sugestie a energiei care va domina filmul până la final – impulsul sexual ca motor al vieții.

Asistăm apoi la o secvență în care aparatul se află în mijlocul unui grup de tineri, fete și băieți, pe malul aceleiași ape. Pulsează o tensiune erotică, iar lunga scenă se încheie cu unele cupluri sărutându-se pasional.

Urmează momentul adulților, care, într-o altă parte a acestui spațiu vast și impunător, surprins în panoramări ample, impozante, participă la ceea ce pare o tradiție locală în care bărbați și femei, călare pe cai, aleargă după tauri furioși pentru a-i prinde.

Aici facem cunoștință cu protagoniștii, soții Juan și Ester, jucați chiar de Carlos Reygadas și de partenera sa, Natalia López (care până acum a fost editorul filmelor sale, dar și al unor filme de cineaști ca Amat Escalante și Lisandro Alonso).

Juan și Ester au trei copii (cei mici, o fetiță și un băiat, sunt chiar copiii din viața reală a cuplului și au apărut și în „Post Tenebras Lux”) și o fermă de tauri de luptă (bărbatul este în același timp și un poet cunoscut).

Și tot aici se înfiripă bănuiala lui Juan că soția sa are o aventură cu un prieten comun, Phil (Phil Burgers), îngrijitor de tauri. Secvența în care Juan observă apropierea dintre Ester și Phil și încearcă să stea de vorbă cu soția sa despre asta este splendid mizanscenată.

Este punctul de pornire al unei narațiuni simple, care se rezumă la acest triunghi amoros, dar mai ales la obsesiile lui Juan față de Ester și la dragostea lor în curs de destrămare. Asta deși cei doi s-au angajat încă de la început să aibă o legătură deschisă la aventuri cu alte persoane.

Pe parcursul a trei ore, „Nuestro tiempo” urmărește relația sinuoasă, capricioasă, aproape bergmaniană, dintre Juan și Ester. Iar o întrebare filosofică pare să străbată filmul: cum mai poate fi păstrată iubirea în infernul rutinei vieții de zi cu zi și atunci când libertatea, inclusiv sexuală, pare deplină?

Însă o astfel de simplificare nu face deloc dreptate. Și asta pentru că „Nuestro tiempo” își permite nenumărate digresiuni narative (care adaugă permanent semnificații suplimentare) și este de o polifonie vizuală seducătoare.

De la cadre pictural-poetice din natură (peisajele sunt extrem de importante pentru Reygadas), la spectaculoase filmări aeriene cu fluxul de oameni din oraș sau, noaptea, cu zgârie-nori luminaţi (în timp ce din off Ester vorbește despre cum s-a schimbat relația ei cu Juan).

Și de la secvențe de intimitate, la cadre uluitoare cu impetuozitatea taurilor (ca o scenă în care un taur omoară violent un cal sau o alta când taurii se bat între ei în turmă, în lumina difuză dată de amestecul de raze de soare și de praf).

Dincolo de zbuciumul din sufletul oamenilor, există și un tumult al lumii înconjurătoare, cu obiectele, natura şi animalele ei – misterul şi zgomotul surd al existenței însăși.

Ratingul Ziarul Metropolis: ★★★★★

La finalul primei proiecții a filmului din cadrul Les Films de Cannes à Bucarest,  duminică, 21 octombrie, la Cinema PRO (de la ora 17.30), va avea loc masterclassul susținut de regizorul Carlos Reygadas. Intrarea la masterclass este liberă, pe baza rezervării în Eventbook.

 

 

 

04
/11
/21

Ce-mi place foarte mult la cinema-ul furios al lui Nadav Lapid este că nu ştii niciodată unde te va duce şi în ce fel te va învălui. Singurul lucru pe care poţi să îl anticipezi este că vei fi surprins. Nu-ţi rămâne decât să te laşi purtat de ideile sale neconvenţionale şi incomode.

01
/11
/21

CRONICĂ DE FILM În „A Hero” (2021), noul său lungmetraj, câştigător ex-aequo al Grand Prix la Cannes, regizorul iranian Asghar Farhadi îşi recâştigă inspiraţia creatoare care l-a consacrat printre marii autori de cinema contemporani.

31
/10
/21

Nu se poate spune că regizorul Gaspar Noé a avut vreodată o viziune luminoasă asupra vieţii. Dimpotrivă – cinema-ul său s-a inspirat întotdeauna din cele mai tulburătoare pulsiuni umane, pe care le-a transformat într-un combustibil extrem de inflamabil. Însă „Vortex”, prezentat anul acesta la Cannes în afara competiţiei, este probabil cel mai întunecat film al său, oricât de ciudat ar suna asta.

30
/10
/21

Întâmplarea a făcut să văd în aceeaşi zi de la „Les Films de Cannes a Bucarest” două titluri din Rusia, ambele incluse în secţiunea Un Certain Regard a ediţiei din acest an a evenimentului de pe Croazetă - „Unclenching the Fists”, de Kira Kovalenko, şi House Arest”, de Aleksei Gherman Jr.

29
/10
/21

CRONICĂ DE FILM În a doua parte a relatărilor despre Festivalul „Les Films de Cannes a Bucarest” vă propunem să descoperiţi filmul câştigător al Premiului Juriului pe Croazetă, fascinantul „Memoria” al thailandezului Apichatpong Weerasethakul.

27
/10
/21

CRONICĂ DE FILM Prima parte a unui „jurnal” despre ediţia din acest an a Festivalului „Les Films de Cannes à Bucarest” - câteva observaţii despre surprizătorul documentar „Cow”, al britanicei Andrea Arnold.

27
/10
/21

După o lungă perioadă de așteptare, FILM MENU, revista de cultură cinematografică editată de studenții Facultății de Film din cadrul Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” București, sub umbrela UNATC PRESS, își lansează cel de-al 29-lea număr. Evenimentul va avea loc la București, în după-amiaza zilei de sâmbătă, 30 octombrie, la Cinemateca Eforie (strada Eforie 2) și include două proiecții conexe.

26
/10
/21

La Civil, filmul Teodorei Ana Mihai, care i-a adus anul acesta la Cannes Prix de l'Audace la secțiunea Un Certain Regard, se vede acum în cadrul Festivalului Les Films de Cannes à Bucarest, la București, Cluj și Iași, iar de vineri, 29 octombrie, intră în cinematografele din toată țara.

26
/10
/21

Întâmplări fatale, criminali în serie, experimente cu urmări grave, vampiri și alte creaturi ale nopții sunt elementele cheie ale săptămânii filmelor de Halloween la Warner TV. Postul de televiziune propune unele dintre cele mai populare filme horror și SF, de la „From Hell” și „Halloween: H20” la maraton „Final Destination”, care pot fi vizionate până pe 31 octombrie.

25
/10
/21

În urma anunțării noilor reguli de siguranță sanitară, cea de-a 12-a ediție a Les Films de Cannes à Bucarest continuă să aducă filmele și evenimentele anunțate, modificându-și programul pentru a respecta noile restricții ce intră în vigoare de astăzi.