Pablo Picasso și Henri Matisse la București, la 100 de ani de dadaism
https://www.ziarulmetropolis.ro/pablo-picasso-si-henri-matisse-la-bucuresti-la-100-de-ani-de-dadaism/

Expoziţia „Tzara.Dada.Etc”, care cuprinde lucrări de Pablo Picasso, Henri Matisse şi Joan Miró, va fi vernisată, pe 5 februarie, de la ora 18.00, la sediul ArCuB din Gabroveni.

Un articol de Liliana Matei|30 ianuarie 2016

Realizată de istoricul de artă Erwin Kessler, expoziția marchează 100 de ani de dadaism în România şi va putea fi vizitată gratuit între 5 februarie și 26 aprilie. Expoziția „Tzara.Dada.Etc” se dorește cea mai amplă retrospectivă a creaţiilor şi publicaţiilor lui Tristan Tzara organizată vreodată în România. Și este, de asemenea, prima expoziţie la nivel internaţional care expune o mare parte din opera poetică de primă ediţie a lui Tzara, ilustrată de marii artişti ai lumii cu care a colaborat. Pe data de 5 februarie 1916 a fost inaugurat Cabaret Voltaire şi odată cu el a luat naşterea mişcării Dada la Zürich. Evenimentul de la ArCuB își propune să marcheze acest eveniment istoric.

Pablo Picasso, André Breton, Henri Matisse, Alberto Giacometti, Joan Miró, Sonia Delaunay, Max Ernst, Yves Tanguy, Jean Arp şi Marcel Iancu vor fi prezenți la expoziție prin lucrări de grafică și desene. Discursul expozițional își propunere și să rememoreze pe scurt publicaţii avangardiste cunoscute și afișe interbelice. Tristan Tzara va fi în centrul unei ample colecții de fotografie, în care este înfățișat în diferite ipostaze. Lucrările îi aparține lui Emilian Radu, colecționar.

Expoziţia face parte din seria evenimentelor prilejuite de candidatura oraşului Bucureşti la titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021, un demers iniţiat şi coordonat de ArCuB – Centrul Cultural al Municipiului Bucureşti.

18
/12
/20

Muzeul Național Cotroceni lansează joi, 17 decembrie 2020, Portret de artist, un proiect de anvergură care îi are în prim plan pe unii dintre cei mai importanți artiști plastici ai momentului. Artiștii se destăinuie în fața publicului într-o suită de interviuri care reflectă emoțiile și părerile lor despre situația generată de pandemie, despre parcursul creațiilor și al artei în general, despre propria evoluție în domeniul artei și în situația actuală.

14
/12
/20

Până pe 28 martie 2021, Muzeul Național de Artă al României prezintă expoziția temporară Piranesi. Arhitecturi și fantasme, deschisă din 5 decembrie 2020. Expoziția aniversează 300 de ani de la nașterea artistului Giovanni Battista Piranesi (1720 – 1778) și este realizată de curatorul Cosmin Ungureanu, din cadrul Secției de Artă Europeană a MNAR, anunță organizatorii.

12
/12
/20

Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” organizează în perioada 12-20 decembrie 2020, în zilele de weekend – 12, 13, 19 și 20 decembrie – evenimentul Am venit să colindăm „Florile Dalbe”.

04
/12
/20

Pe 8 decembrie 2020, începând cu ora 13:00, în foaierul Sălii Mari a Teatrului Național „I.L.Caragiale” din București, va avea loc primul eveniment de promovare din cadrul Proiectului „Expoziție inovativă cu bunuri restaurate din colecția Muzeului Teatrului Național București”, proiect finanțat prin Granturile SEE 2014-2021 în cadrul Programului RO-CULTURA.

03
/12
/20

Muzeul Național de Artă Contemporană al României se alătură colegilor din Rețeaua Națională a Muzeelor din România, instituțiilor culturale non-guvernamentale și creatorilor independenți, manifestându-și dezacordul cu strategiile promovate de Visarta pentru a consolida cadrul a ceea ce se urmărește în mod implicit a deveni un monopol asupra gestionării drepturilor percepture din comunicarea publică a operelor de artă vizuală.

27
/11
/20

Galeria Estopia București deschide astăzi expoziția „Not Natural”, de Andrada Feșnic. La aproape doi ani de la prima expoziție solo a artistei la Estopia – care a coincis atunci chiar cu deschiderea galeriei – Andrada Feșnic revine la București cu o nouă serie de lucrări realizate integral pe durata ultimului an.

27
/11
/20

Libertatea, egalitatea și democrația sunt printre cele mai puternice valori ale lumii contemporane. Însă lucrurile nu au stat întotdeauna așa și, din păcate, istoria ne demonstrează că, timp de sute de ani, omenirea a reprimat potențialul intelectual a jumătate din populație prin constrângerea femeilor.