Paganini. Cum era văzut magul viorii în România?
https://www.ziarulmetropolis.ro/paganini-cum-era-vazut-magul-viorii-in-romania/

Paganini n-a cântat în România niciodată. Dar a fost faimos şi aici, încă din timpul vieţii; ziarele scriau despre el pe la 1836. Mai recent, magia muzicii sale a fost surprinsă de regizorul Mick Davis, la Teatrul Metropolis. Producţia, care îl are pe Tudor Aaron Istodor în rolul principal, se joacă pe 8, 9 şi 10 noiembrie.

Un articol de Monica Andrei|4 noiembrie 2015

În 1836, cu patru ani înaninte ca Paganini să părăsească această lume, apare în Curierul Românesc, nr. 82, un articol care spune că vestitul muzician trăiește retras la moșia sa, de lângă Parma, spre a-și recăpăta sănătatea.

Declară că toate compunerile care au apărut în străinătate sub numele său, în țările străine, nu sunt ale lui și că are de gând să dea publicului în grabă o culegere completă cu lucrările sale adevărate. Preocuparea de a-și publica operele într-o ediție proprie, bine îngrijită, era un gând obsedant, care nu fusese comunicat doar prietenului său, Filippo Zafferini, ci și presei.

Intenția sa luase caracterul unui angajament public, la împlinirea căruia ar fi trebuit să se simtă constrâns ca la o obligație morală, însă alte preocupări urgente îl frământau. Când declarase toate acestea presei, Paganini venise bolnav la vila Gajona, în orașul cu cele mai frumoase violete, în speranța că i se va da posibilitatea de a forma o orchestră fără rival în Europa.

Doi ani mai târziu, tot în Curierul românesc, nr. 24, apare textul: „Paganini trebuie să sosească la Londra săptămâna aceasta. Se zice că s-a angajat a cânta la teatrul Drury Lane”. Tot în acel an, Ludovic Wiest venise de la Viena la Bucureşti şi era comparat cu Paganini, dar lumea nu ştia mare lucru despre faima marelui compozitor şi muzician. Wiest devenise animatorul saloanelor bucureştene din vechile familii boiereşti, unde apare ca instrumentist; ajunge să cânte prin vechile grădini bucureştene.

Pe la 1858, criticul Nicolae Filimon publică nişte articole care alcătuiesc o biografie a muzicianului, în ziarul Naţional din mai şi iunie. Sunt nişte rezumate după lucrarea muzicianului François-Joseph Fétis, care a scris prima biografie Paganini. Cartea lui Filimon trezeşte curiozitatea românilor pentru aspete ale vieţii şi muzicii artistului.

De la acest episod trec 30 de ani până când se întâmplă un eveniment în viaţa muzicală românească. Sub profesoratul lui Robert Klenk şi Carl Flesch se introduce la Conservatorul din Bucureşti studiul unor lucrări de Paganini: în anul V, „Moto perpeto” şi în anul VI, „60 de variaţiuni pe aria Barucabá”, „24 de Capricii” şi „Concertele”.

În 1906 concertează la Bucureşti Franz von Vecsey şi prezintă la primul său concert „Le streghe”. Un an mai târziu, un profesor de la Conservatorul din Bucureşti, R. Malcher s-a încumetat să execute, alături de o tânără pianistă, Olimpia Mărculescu-Gheorghiade, aceeaşi piesă muzicală. De atunci, încet, încet, numele marelui virtuoz mag al viorii devine prestigios . (Sursa: Ioan Ianegic, Paganini)

Enescu recomandă violoniştilor să nu se despartă de “Capricii”

George Enescu a fost un mare admirator al celebrului violonist, i-a studiat epoca, biografia şi majoritatea compoziţiilor, reuşind să pătrundă în psihologia compozitorului, în modul său de a gândi şi a simţi.

În stagiunea 1915-1916, Enescu a avut 16 concerte, în calitate de solist.. Printre alte lucrări, a prevăzut în programul său şi multe piese compuse de Paganini (“La streghe” şi „Capricii”). Recomanda tuturor violoniştilor să nu se despartă toată viaţa de cele „24 de Capricii”. Personal le studia nu numai din punct de vedere tehnic, ci şi din punct de vedere al conţinutului, a ceea ce trecea de simțuri și ajungea la suflet.

Afişele unui concert dat de Paganini la Paris anunţa publicul că marele virtuoz va cânta întregul program pe o singură strună. În seara concertului, Paganini angajează o birjă care să-l ducă la teatru. La finalul cursei, îl întreabă pe vizitiu ce-i datorează, iar acesta-i cere zece franci. “Eşti nebun de legat, e o sumă uriaşă”, strigă artistul. „Nici vorbă, un bilet la concertul dumneavoastră costă dublu”, adaugă birjarul. „De acord, zâmbi Paganini, sunt gata să-ţi plătesc 20 de franci, însă cu condiţia să mă duci cu trăsura pe-o singură roată”. Birjarul recunoscu că Paganini are dreptate şi se mulţumi cu un franc şi jumătate. (Sursa: George Sbârcea: “Muza cu şi fără haz”)

FOTO: Facebook Tudor Aaron Istodor

30
/12
/13

Pianistul şi compozitorul polonez Wojciech Kilar, care a fost nominalizat la premiile BAFTA pentru muzica din filmul lui Roman Polanski "Pianistul/ The Pianist", a murit la vârsta de 81 de ani, în oraşul său natal, Katowice, în sudul Poloniei, după o luptă îndelungată cu boala.

29
/12
/13

Concertul de Anul Nou de la Viena vine cu o noutate de ultimă oră în acest an. Mesajele de Anul Nou ale milioanelor de telespectatori vor fi proiectate în direct, în acordurile celebrului vals An der schönen blauen Donau, pe ecranul uriaş de la Muskverein.

28
/12
/13

De Revelion, bucureştenii vor fi ademeniţi în Piaţa Constituţiei de peste 130 de artişti, între care Mandinga, Connect-R, Vunk, Loredana şi Smiley. Aceştia vor evolua pe o scenă de 280 de metri pătraţi şi vor fi întâmpinaţi de cel mai spectaculos show de artificii din România.

28
/12
/13

Hoquiam, un orăşel din statul american Washington, va sărbători Ziua Nirvana (Nirvana Day), pe 10 aprilie 2014, data la care celebra trupă grunge americană va fi inclusă în Rock and Roll Hall of Fame.

24
/12
/13

Un crater de pe Mercur a primit numele rockerului britanic John Lennon, iar alte nouă zone de impact de pe această planetă au fost denumite în memoria unor personalităţi din universul cultural şi artistic.

20
/12
/13

Dacă este sâmbătă, 21 decembrie, este Melopoesis. Adică ultima întâlnire din an în “Stagiunea Perpetuă” de muzică, gânduri şi lucruri frumoase, una care vă îmbie cu pilde, catrene şi poeme, presărate în acorduri de chitară.

20
/12
/13

Se spune că jazzul este singura muzică în care aceeași notă poate fi cântată seară de seară, dar de fiecare dată diferit. Pe 23 decembrie, de la ora 21:00, Jazzappella va cânta în clubul Puzzle (Calea Victoriei 155, Bl. D1).

19
/12
/13

Anul acesta atmosfera caldă şi festivă a sărbătorilor ajunge în casele tuturor românilor printr-un concert extraordinar înregistrat la Sala Radio, cu celebra soprană Angela Gheorghiu și Orchestra Naţională Radio dirijată de Tiberiu Soare. Concertul va fi transmis la radio si tv.

17
/12
/13

Sub titlul „Cele trei Dive“, trei artiste aplaudate în toate teatrele mari ale lumii: sopranele Elena Moşuc, Laura Tătulescu și mezzosoprana Ruxandra Donose concertează la Sala Radio, într-o gală extraordinară, vineri, 20 decembrie,de la ora 19.00.

17
/12
/13

Trupa Nirvana, înfiinţată de regretatul Kurt Cobain, formaţia rock Kiss şi cântăreţul Peter Gabriel se află printre artiştii selectaţi pentru a fi incluşi în Rock and Roll Hall of Fame în 2014, au anunţat, marţi, reprezentanţii muzeului.

17
/12
/13

Unul dintre darurile pregătite de Radio România pentru public anul acesta, de Crăciun, este albumul "Mare minune..." ediţia a II-a, cuprinzând cele mai cunoscute şi îndrăgite colinde româneşti interpretate de Corul Academic Radio.

16
/12
/13

Pentru că vremea e rece şi pentru că spectatorii caută să se bucure de seri calde, de poveste, pub-ul În Pod la Historia (strada sf. Dumitru, numărul 3), îi invită la concertul susţinut de Nataly Group, vineri, pe 27 decembrie, de la ora 21.00.

16
/12
/13

În pragul sărbătorilor de iarnă, Opera Naţională Bucureşti a pregătit pentru cei mici, dar şi pentru părinţi şi bunici, un program special de evenimente dedicate Sărbătorilor de iarnă - Crăciunul copiilor.

16
/12
/13

Mai mulţi artişti, printre care mezzosoprana Oana Andra şi soprana Patricia Seymour, dar şi pianistul Alexandru Petrovici, au dat în judecată Guvernul, cerând suspendarea executării Hotărârii de Guvern din 9 octombrie prin care s-a decis fuziunea Operei cu Opereta.