Palatul post-industrial al memoriei lui Mircea Dragomirescu – „Through the halls: Republica” @ Pleshoo Contemporary
https://www.ziarulmetropolis.ro/palatul-post-industrial-al-memoriei-lui-mircea-dragomirescu-through-the-halls-republica-pleshoo-contemporary/

Miercuri, 29 octombrie 2014, de la ora 19.30, Mircea Dragomirescu invită publicul într-o incursiune în memoria sa exteriorizată în imagini, în prima lui expoziţie personală găzduită de Pleshoo Contemporary.

Un articol de Ştefania Dumbravă|28 octombrie 2014

Mircea Dragomirescu – expoziţie / Construită parțial din realitățile trăite și parțial din modul în care aceste realități sunt trăite și simțite, memoria este pentru orice ființă umană un edificiu amestecat de obiectivitate și subiectivitate. Conceptul și practica „palatului memoriei” se bazează tocmai pe această arhitectură simultan rațională și afectivă.

În cazul unui artist, această sumă de amintiri este filtrată de o conștiință modelatoare care transformă amintirile în pretexte pentru a reconstrui lumea conform propriului program. Palatul memoriei prin care se plimbă retrospectiv Dragomirescu este, în acest caz, construit din halele ruinate ale fostelor fabrici din zona Republica, reper exemplar al Bucureștiului post-industrial.

Detaliul biografic că pictorul și-a desfășurat pentru o vreme activitatea în acest spațiu este însă neesențial pentru aprecierea filtrului prin care acesta trece realitatea pentru a o transforma în ceva ce-i aparține, iar tentația de a identifica în fiecare formă și siluetă sursa lor concretă trebuie, la modul ideal, respinsă ca un joc facil. Ceea ce contează finalmente mai mult decât sursele realității de la care pornește Dragomirescu în interpretarea lumii sunt rezultatele acestei transformări, formulele care abstractizează și modifică respectiva realitate, împingând-o demonstrativ dincolo de limitele figurativului.

Dragomirescu se plimbă mental prin universul post-industrial în ruină, așa cum i-a rămas întipărit în memorie, și recuperează fragmente disparate ale amintirilor pentru a le recompune după regulile sale deja știute, ale unui anti-estetism hotărât. Rezultatele nu sunt colaje alcătuite din flashback-uri ale unuia sau altuia dintreMircea Dragomirescu colțurile spațiului abandonat și decadent, ci imagini profund subiective în care artistul caută să regăsească atmosfera acelui spațiu și sentimentul propriei prezențe în el.

Neinteresat de simpla reconstituire, Dragomirescu însumează pe pânze tușe neoexpresioniste care subminează forma până când se apropie de senzația trăită din spatele ei, pe care o fixează definitiv. Fiecare tablă ruginită sau indicator acoperit de straturi cojite de vopsea, fiecare sticlă goală de Coca Cola, veche de două decenii, care zace împreună cu restul obiectelor expulzate din circuitul utilității adunate inevitabil într-un asemenea decor sinistru, fiecare baie de ulei transformată în magnet pentru praf din halele părăsite se regăsește undeva în țesătura subterană a lucrărilor lui Dragomirescu, dar asta nu înseamnă că ele sunt imediat recognoscibile ca atare. La fel sunt absorbite și prezențele umane sau animale care locuiesc spațiul.

Ele formează un fundal a cărui identitate se pierde sub griul rânced al uleiului îmbibat de praf și sub brunul ruginei, peste care pete de culoare proaspătă marchează voința artistului într-un univers pe care și-l apropriază. La fel ca în cazul unei palete de pictură folosită timp îndelungat, acest tip de exteriorizare a experienței subiective face din lucrările lui Dragomirescu veritabile jurnale stratificate și codificate ale călătoriei printr-o lume asumată nu ca model, ci ca permanent punct de pornire.

Foto: Mircea Dragomirescu, „Through the halls: Republica” –  Pleshoo Contemporary



01
/03
/17

Povestea mărţişorului a supravieţuit în diferite forme până în prezent, de la firul simplu răsucit în alb şi roşu până la cel virtual. Mărţişor, Mărţişug sau Marţ era consemnat de etnologii începutului de secol XX ca obicei de 1 martie, prezent nu numai la români, dar şi la bulgarii şi albanezii din Balcani. Ţăranii păstrau obiceiul în fiecare început de primăvară, ca semn protector împotriva bolilor şi a nenorocului.

27
/02
/17

O schiţă realizată de Rembrandt, care reprezintă un câine, a fost autentificată după ce timp de 250 de ani a fost atribuită unui pictor german specializat în tablouri cu animale. Descoperirea a fost descrisă drept ”o senzaţie” de reprezentanţii Muzeului Herzog Anton Ulrich, din Braunschweig, unde schiţa a fost expusă timp de mai multe decenii şi era prezentată ca o lucrare a artistului Johann Melchior Roos.

21
/02
/17

Muzeul Național al Satului "Dimitrie Gusti" organizează în perioada 27 februarie - 8 martie Târgul "De Mărțișor", eveniment prin care își propune promovarea "vechiului obicei al dăruirii, la început de primăvară, a micilor obiecte artizanale cu rol protector".

17
/02
/17

Cu prilejul „Zilei Brâncuși ” care se sărbătorește la nivel național în fiecare an, la 19 februarie, MNAR prezintă în perioada 19-26 februarie 2017 o selecție de fotografii-document care surprind pe de o parte etapele instalării Coloanei Infinitului la Târgu-Jiu și pe de altă parte atmosfera atelierului parizian al lui Constantin Brâncuși care, în unele imagini, apare alături de sculpturile sale.

13
/02
/17

Deschiderea ediției din acest an a Carnavalului de la Veneția (11-28 februarie) a fost marcată de un show acvatic spectaculos, la care au participat, ca în fiecare an, numeroși vizitatori. Show-ul inaugural, pus în scenă pe Canalul Cannaregio, a celebrat sâmbătă seara temele frumuseții, mării și vanității, printr-o paradă a creaturilor marine.

30
/01
/17

Expoziţia itinerantă "Lumea turcică din Munţii Altai până în Balcani", ce aduce in fata publicului 33 de picturi în ulei semnate de tot atâţia artişti din 17 ţări, se va deschide pe 1 februarie, de la ora 18.30, la Galeria Artelor din cadrul Cercului Militar Naţional.

21
/12
/16

Tabloul "Țărăncuțe" ("De la fântână") de Nicolae Grigorescu a fost adjudecat, marți seară, la prețul de 320.000 de euro, la licitația de iarnă a Artmark, devenind cea mai bine vândută lucrare din acest an. Printre vedetele serii s-au mai numărat "Intimitate" de Nicolae Tonitza, "Car cu boi la amiază" de Nicolae Grigorescu, "Pod" de Adrian Ghenie sau "Pieta" de Corneliu Baba.

19
/12
/16

Romfilatelia a editat o nouă emisiune de mărci poştale tematice în cadrul proiectului „Stele de aur ale scenei şi ecranului”. Cele şase timbre ale acestui proiect filatelic au aceeaşi valoare nominală, de 4,50 lei, şi prezintă Stele de Aur ale scenei româneşti, în imagini de colecţie: Adela Mărculescu, Florina Cercel, Ilinca Tomoroveanu, Alexandru Arşinel, Ion Caramitru, Costel Constantin.

15
/12
/16

Ateneul Român găzduiește instalația documentară itinerantă dedicată pianistei Clara Haskil. Informațiile documentare sunt însoțite de fotografii și documente inedite, din Arhiva Muzicală a Bibliotecii Cantonale Universitare din Lausanne și a Fundației Clara Haskil din Elveția.