Patapievici: Sunt consternat de faptul că în Academie cineva poate cere împuşcarea a doi oameni
https://www.ziarulmetropolis.ro/patapievici-sunt-consternat-de-faptul-ca-in-academie-cineva-poate-cere-impuscarea-a-doi-oameni/

Horia-Roman Patapievici spune că este consternat de faptul că în Academie cineva poate cere împuşcarea a doi oameni pe motiv de diferend cultural, precizând că aşteaptă explicaţiile preşedintelui forului, Ionel Valentin Vlad, şi ale preşedintelui Secţiei de Filologie şi Literatură, Eugen Simion.

Un articol de Petre Ivan|1 iunie 2015

Scriitorul Horia-Roman Patapievici a reacţionat, după ce academicianul Nicolae Breban, într-o şedinţă recentă a Secţiei de Filologie şi Literatură a Academiei Române, ar fi spus că Patapievici şi Gabriel Liiceanu ar trebui împuşcaţi. De asemenea, scriitorul Gabriel Liiceanu i-a adresat, luni, preşedintelui Academiei Române, academicianul Ionel Valentin Vlad, o scrisoare deschisă, al cărei titlu este „Nu sunt de acord să fiu împuşcat”. Notează Mediafax.

Liiceanu a făcut o scrisoare deschisă preşedintelui Academiei în care îl invită să ia poziţie faţă de acest lucru scandalos. Poziţia mea este că sunt consternat. Sunt consternat de faptul că în interiorul Academiei cineva poate cere împuşcarea a doi oameni pe motiv de diferend cultural între ei. Breban spune că, dacă eu aş fi trăit în Polonia şi aş fi scris în Polonia, până acum aş fi fost deja împuşcat. Şi regreta faptul că românii nu reacţionează. Altfel spus, el regretă că românii nu m-au împuşcat încă. E ceva incredibil. Sunt consternat. Aştept explicaţiile nu numai ale preşedintelui Academiei, dar şi ale preşedintelui care a prezidat secţiunea de literatură şi filologie. E vorba de academicianul Eugen Simion, care nu a spus nimic în timpul şedinţei. Spre onoarea lor, Ileana Mălăncioiu şi domnul Brâncuş au reacţionat. Au salvat onoarea secţiunii, dar preşedintele de secţiune nu a avut nimic de replicat – Horia-Roman Patapievici

Întrebat dacă se gândeşte să facă şi altfel de demersuri în acest caz, Horia-Roman Patapievici a spus: „Vă mărturisesc că până acum nu m-a mai ameninţat nimeni cu împuşcarea, aşa că sunt luat pe nepregătite. Încă nu ştiu ce să vă răspund”.

Deputatul Theodor Paleologu, fost ministru al Culturii, a scris, vineri seară, pe pagina sa de Facebook, că Academia Română trebuie să se delimiteze de scandaloasele declaraţii făcute de academicianul Nicolae Breban, care, într-o şedinţă a Secţiei de Filologie şi Literatură, ar fi spus că Horia-Roman Patapievici şi Gabriel Liiceanu ar trebui împuşcaţi.

În acest context, Nicolae Breban a declarat sâmbătă, că a folosit într-o şedinţă la Academia Română o metaforă, poate nefericită, referitor la Horia-Roman Patapievici şi că a vrut să arate că dispreţuieşte atacurile la adresa neamului românesc. Nicolae Breban a precizat că nu s-a referit şi la Gabriel Liiceanu, informează Mediafax.

De asemenea, Nicolae Breban a catalogat ca fiind „folclor” ce se spune despre el.

Ăsta este un folclor. Eu am mai auzit tonul ăsta. La Academie am repetat doar pe scurt ce am spus la Antena 3 (într-o emisiune, n.r.), dar asta cu împuşcatul este o variantă din ce am spus (…) am spus că, dacă omul ăsta, Patapievici, ar fi fost în Polonia şi ar fi murdărit şi înjurat istoria poloneză, probabil că polonezii l-ar fi împuşcat, nu eu. A fost o metaforă, poate nefericită, dar arăta faptul că eu dispreţuiesc atacurile la adresa neamului românesc şi a istoriei acestui neam. Vroiam să spun că probabil polonezii ar fi reacţionat foarte dur. Asta vroiam să spun. Pe când în

România nu a reacţionat nimeni. Dispreţuiesc pe cei care atacă istoria şi limba românească. Asta e tot ce am spus. N-am spus nimic de Liiceanu – Nicolae Breban.

Liiceanu, scrisoare deschisă: Nu sunt de acord să fiu împuşcat

Gabriel Liiceanu îl întreabă pe preşedintele Academiei, Ionel Valentin Vlad, dacă este de părere că dinlăuntrul „celui mai înalt for de spiritualitate” al României poate fi lansată o „instigaţie la crimă” precum cea a lui Nicolae Breban referitor la împuşcarea

Gabriel Liiceanu

Gabriel Liiceanu

lui Liiceanu şi a lui Horia-Roman Patapievici.

Aflu că, în urmă cu mai bine de o săptămână, a avut loc în instituţia pe care o conduceţi o şedinţă a Secţiei de Filologie şi Literatură, în care un membru al Academiei, Nicolae Breban, a argumentat în faţa colegilor săi de ce, spre binele culturii române şi al ţării în general, ar fi de dorit ca Horia Patapievici şi cu mine să fim împuşcaţi. (‘Derbedeii ăştia ar trebui împuşcaţi!’) Am subliniat cuvântul pentru a marca folosirea lui expresă: împuşcaţi. Constat astfel că, după alocuţiunea rostită cu ocazia înscăunării sale ca preşedinte onorific al Consiliului ICR, alocuţiune în care eram numiţi ‘haimanale’, discursul lui Nicolae Breban s-a radicalizat – Gabriel Liiceanu.

Liiceanu face referire şi la patriotismul imprecatorului Breban.

Cred, în schimb, că şi patriotismul acestui imprecator îşi are propria măsură. Ce-ar fi să pornim, de pildă, în evaluarea lui de la numărul de dedicaţii îngenuncheate date de Breban în ascuns pe propriile volume, de-a lungul anilor ᾽70 – ᾽80, cuplului care a făcut României cel mai mare rău din istoria sa: cuplul Ceauşescu? Cât îşi iubeşte oare ţara cel care sărută în culise mâna tiranului? Sau ce-ar fi să luăm ca măsură a patriotismului său acel zglobiu şi cinic ‘Servim ţara!’, cu care-şi însoţea convorbirile telefonice cu generalul de Securitate Pleşiţă, după ce-i livra acestuia date despre prietenii apropiaţi şi rudele lor? Grav e că pe omul acesta domnul Boroianu l-a ales să onoreze Consiliul Institutului Cultural Român. Acesta este omul care, dintre zidurile Academiei, animat de-o irepresibilă iubire de patrie, a cerut împuşcarea celor care nu l-au onorat pe măsura voită de el. – Gabriel Liiceanu.

Eugen Simion: Liiceanu să-şi găsească alt subiect de propagandă. Academia nu e implicată în niciun fel

Academicianul Eugen Simion spune că este o minciună faptul că Nicolae Breban ar fi cerut moartea lui Horia-Roman

Eugen Simion

Eugen Simion

Patapievici şi a lui Gabriel Liiceanu la o şedinţă a Secţiei de Filologie şi Literatură din Academia Română, precizând că Academia nu este implicată în niciun fel în această chestiune, notează Mediafax.

Nici vorbă de aşa ceva. În Academia Română nu s-a discutat despre acest lucru. Este o chestie absolut mincinoasă. Domnul Breban a vorbit la televiziune, la Antena 3, a spus că, dacă cineva, un polonez ar fi spus ce a spus domnul Patapievici despre poporul român, probabil că l-ar fi împuşcat (polonezii, n.r.). Asta a fost ce am auzit eu la televizor. La Academie, el nu a vorbit despre acest lucru. A vorbit despre poziţia lui faţă de Institutul Cultural Român. Asta a fost. Propoziţia asta cu împuşcarea, asta este o minciună. Cine scrie chestia asta fabulează. Erau 15-16 oameni, membri ai Academiei care pot confirma, inclusiv un vicepreşedinte al Academiei. Nici vorbă de aşa ceva. Domnul Liiceanu să-şi găsească alt subiect pentru propaganda lui, dar Academia nu este implicată în niciun fel în această chestiune şi acuzaţia adusă domnului Breban cu privire la Academie este inexactă –  Eugen Simion.

Foto: Horia-Roman Patapievici, Nicolae Breban, Gabriel Liiceanu,  Eugen Simion – wikipedia

01
/08
/15

Humanitas Multimedia vă invită marți, 4 august, la ora 19.00, pe terasa librăriei Humanitas Kretzulescu să descoperiți audiobookul verii: ,,Ferma animalelor” de George Orwell, în lectura lui Victor Rebengiuc. Discuția la care vor participa Victor Rebengiuc, Dan C. Mihăilescu și Lidia Bodea va fi urmată de lectura câtorva fragmente din nuvela lui Orwell. 

31
/07
/15

Editura Polirom vă propune şi în această săptămînă două volume fascinante, de neratat, în colecţia „Hexagon. Cartea de călătorie”: Căzînd în gol, de Joe Simpson, un bestseller al literaturii montane, şi Trenul-fantomă către Răsărit, de Paul Theroux, continuarea Bazarului pe roţi, un clasic al literaturii de călătorie.

31
/07
/15

Festivalul Dilema veche se întoarce la Alba Iulia, între 21 şi 23 august 2015, cu – anunţă organizatorii - nouă ordine de zi care răsuceşte minţile: Pleşu, Liiceanu, Patapievici, folk, jazz şi alte fineţuri muzicale, politică europeană şi idei, scriitori şi filme documentare şi, mai ales, bună dispoziție şi umor dublu rafinat. Aceasta e situaţiunea.

30
/07
/15

Teatrul Pygmalion din Viena prezintă spectacolul-lectură Insula (Die Insel), de Gellu Naum, vineri, 31 iulie, de la ora 20.00. Evenimentul marchează împlinirea a 100 de ani de la naşterea dramaturgului, poetului, prozatorului şi eseistului român. Gellu Naum (1 august 1915 – 29 septembrie 2001) este considerat cel mai important reprezentant român al curentului suprarealist și unul dintre ultimii mari reprezentanți ai acestuia pe plan european.

29
/07
/15

„Creştinismul e dogmă, e mistică, e morală, e de toate, dar e în mod special un mod de a trăi şi o soluţie şi e reţeta de fericire.” Spunea Nicolae Steinhardt, unul dintre cei mai importanți intelectuali români ai secolului trecut. S-a născut pe 29 iulie 1912.

24
/07
/15

Recitesc “Sonata Kreutzer”. E o capodoperă, scurtă, dar capodoperă. Găsesc concluziile marelui rus false, dar premisele adevărate. Demonstrația – însă – strict textual, demonstrația că viața bărbatului cu femeia pe pământ e sortită unui lung șir de chinuri care pot decurge, lesne, în crimă, demonstrația e superbă.

22
/07
/15

Abia acum am ajuns – la doi ani de când a fost publicată – să citesc “Sărbătoarea neînsemnătății”, de Milan Kundera. Sunt un kunderian rezonabil. Iubesc literatura care a plecat din Cehia pentru a ajunge în inima lucrurilor.

20
/07
/15

Duc în chestiunea bibliografiei generale povara unor lipsuri enorme. Toate aceste lipsuri enorme sunt, în același timp, o discretă dovadă de înțelepciune. Am amânat ani de zile întâlniri cu anume scriitori. Cred că în literatură, la fel ca în dragoste, întâlnirile cuvenite tot se vor întâmpla.

17
/07
/15

„Cum suntem?”, „Cum credem că suntem?”, „Cum cred alţii că suntem?”, „Cum am ajuns să fim aşa?” sunt întrebări esenţiale atât pentru fiecare dintre noi, cât şi pentru întreaga societatea românească. În volumul Psihologia poporului român. Profilul psihologic al românilor într-o monografie cognitiv-experimentală, apărut la Editura Polirom, disponibil în librării din această săptămînă, renumitul psiholog Daniel David ne oferă, într-o manieră analitică riguroasă şi complexă, răspunsuri bine documentate.

15
/07
/15

„Povestirile lui Salamov reprezintă o lectură esenţială pentru acei cititori interesaţi de experienţa Gulagului; ele vin din familia prozei lui Soljenitin, cu stilul şi filosofia ei izbitoare.” (The Telegraph). Editura Polirom a publicat de curând cel de-al doilea volum al uneia dintre cele mai tulburatoare capodopere ale secolului XX: Povestiri din Kolima, de Varlam Salamov.