Peter Gate și turismul audio-cultural în Maramureș
https://www.ziarulmetropolis.ro/peter-gate-si-turismul-audio-cultural-in-maramures/

Peter Gate, compozitor şi muzician experimentalist prin proiectul lui muzical unic, doreşte introducerea conceptului de cultură experimentală bazat pe creativitate şi valoare. Sursa inspiraţională pentru proiectul The Deep Sound of Maramureş constă în colectarea şi revalorificarea sunetelor vechi din zona Maramureşului, proiectul fiind de asemenea un proiect de turism cultural.

Un articol de Petre Ivan|27 ianuarie 2017

The Deep Sound of Maramureș, un proiect care integrează, în structuri artistice contemporane, cercetări antropologice din aria acustică tradițională, va fi prezentat publicului larg, în cadrul unei transmisii online din Vișeu de Sus, într-un eveniment realizat cu sprijinul Institutului Cultural Român. Transmisia va fi receptata in mod special si in aula Universitatii St John’s din New York.Concertul va putea fi ascultat online de publicul larg sâmbătă, 28 ianuarie 2017, începând cu ora 18.00.

Organizat de Centrul Cultural Social din Vișeu, CFF Viseu de Sus, Asociatia Vasile Tomoiaga șiAsociația AsCult – Asociația pentru Cultură și Civilizație din Baia Mare, proiectul propune o abordare hibridă interdisciplinară, fiind un mod insolit de prezentare a unor studii academice: selectate dintr-o infinită plajă a posibilelor zgomote naturale, sunetele capătă înțelesuri noi, găsindu-și un loc inedit în cea mai accesibilă zonă a ariei acustice, muzica. Prezentat în premieră la Haga, apreciat la Paris și, la finalul anului trecut, într-o transmisie duplex între Baia Mare și Sociology State University din New York, proiectul The Deep Sound of Maramureș este, în egală măsură, o provocare pentru lumea muzicală, adăugând legende și o reinterpretare inedită celui mai pur stil electro contemporan.

Evenimentul este parte și continuare a proiectului The deep sound of Maramureș, transmisiune directă a pieselor de pe albumul The deep sound of Maramureș by Peter Gate cu participarea instrumentistului de excepție Ștefan Andreica din Viseu de Sus.

Sunteti antropolog în România, un loc in care, spuneti dvs, aceasta știință care e confundată cel mai adesea cu arheologia și poate că pentru neinițiați ar fi și de înțeles nelămurirea, de vreme ce domeniul antropologiei este unul vast, de la antropologia biologică sau zoologică, la antropologia urbană, cea a spațiilor deschise sau cea arhitecturală, ca să numim doar câteva subcapitole dintre lungă serie. Ce importanta are domeniul asupra caruia v-ati aplecat, antropologia sunetului si cum de l-ati ales tocmai pe acesta? Imbinati acest tip de antropologie intr-un proiect muzical. Considerati ca aceste cercetari se vor finaliza cu o concluzie de tip academic sau cu o cariera in show-biz?

Peter Gate: Motivatia personala de a studia sunetul e intrinseca si nu este legata doar de muzica. Domeniul este prin excelenta experimental, ceea ce este structura de baza a tuturor proiectelor mele. Orice initiativa creativa se finalizeaza la un moment dat de la sine, din punctul de vedere al optimizarii creatiei in sine. Sonoritatea ca element socio-cultural constituie in prima faza tangenta proiectului cu domeniul antropologiei sunetului. Cred ca o diferenta mare in abordarea mea este ca nu incerc sa ofer un produs extrem de facil de digerat la prima vedere, deci nu vine pe un val existente, Aceasta ar fi din punctul meu de vedere un copromis mult prea mare de la conceptul de Culturally Correct. Finalitatea proiectului, si acesta este unul din beneficiile ei majore, nu este si nici nu trebuie sa fie predictibila. Prea multe fire din jurul nostru functioneaza pe o predictiblilitate exagerata si inutila ceea ce duce automat la uniformizare culturala. Concluziile academice ar trebui sa sustina rezultate unor trairi instinctual/emotionale ale caror sursa sa fie veritabila. Modul in care se consuma produsul cultural depinde enorm de constiinta culturala a publicului, de capacitatea acestuia de a constientiza valoarea momentului si produsului. Nu cred ca pot sau vreau sa coordonez neaparat produsul cultural spre o directie sau alta. Chiar cred intr-un soi de self directed entity, aceasta in masura in care TDSOM este un produs instinctual si rational in acelasi timp.

Ati avut norocul să schimbati opinii o vreme cu Freud-ul antropologiei arhitecturale, Nold Egenter, un etnolog și antropolog născut în Basel, colaborator al universităților din Zurich, Lausanne sau Oslo, în prezent director al Biroului de documentare pentru studii fundamentale în teoria construcțiilor, organism înființat în Zurich. Un domn respectabil, la 80 de ani, care a pus la punct prin cercetările sale întregul concept de antropologie arhitecturală, temă generoasă, pe care a scris peste 200 de lucrări științifice. Exista corespondente intre antropologia culturala si antropologia sunetului, asa cum rezulta din experienta dvs? Si care ar fi datele specifice ale acestei imbinari in cazul pe care l-ati studiat in ultimii ani, anume Maramuresul?

Toate sistemele culturale functioneaza practic pe principii transdisciplinare fie ca le identificam, fie ba. Fiind parte integranta a oricarei societati, cultura interfereaza in permanenta cu toate straturile sociale, de multe ori cel mai intens prin lipsa prezentei acesteia. Astfel putem chiar spune ca incultura este si ea forma identificabila de cultura. Conexiunea pe care incerc eu sa o fac intre studiul antropologic al sunetului si antropologia culturala este data de insasi modul, frecventa, motivatia si selectia prin care cultura se consuma. Mai exact un mic studiu al automatismelor care ne fac sa consumam absolut inconstient film, teatru, muzica, carti. In aceeasi masura , exista si un raport intre mediul urban si cel rural vis de acest consum de cultura dictat de diversi stimuli. In ceea ce priveste  aplicabilitatea acesteia pe zona Maramuresului,  exista niste concluzii interesante. Una dintre acestea este aceea ca, pe langa infuziile nefericite provenite din diversi factori economico-sociali, aici exista o baza puternica de conservatori de produs cultural autentic,  acei muzicanti (nu muzicieni), care canta din si pentru acel fior original. Unul dintre acestia este, Stefan Andreica, un instrumentist inzestrat pe langa calitati tehnice deosebite la multiple instrumente, cu un instinct de creatie experimental foarte rar la muzicienii de azi pregatiti dupa sistemul de predare traditional.

Sunetul pur este, de fapt, forma cea mai evoluată a plajei auditive, spuneti dvs. În timp ce muzica este cea mai vulgară formă a acesteia. Muzica este, din aceasta perspectiva, o formă de hrăni bebelușul de doi ani, care încă nu știe să mestece. I se prepară ceva ușurel, iar el doar trebuie să înghită. Muzica este fast food-ul ariei acustice. Este făcută ca oricine să o poată consuma. Mentionand etapele dezvoltarii proiectului dvs, The Deep Sound of Maramures, ne-ati putea preciza care este conceptul academic din spatele formei „vulgarizate”, adica filosofia sau cercetarea din spatele muzicii?

Dinamica unui asemenea proiect este permanenta. Exista un studiu de baza de la care pornim, pentru ca mai apoi sa apara elemente si ramificatii din ce in ce mai interesante. Conceptul academic, la fel ca si cel muzical este tot acela de “experimental”, adica forme deschise de studiu transdisciplinar. (Si) in acest demers am beneficiat de ajutorul de specialitate a dr. Anutei Pop, a carei experienta teoretica si practica combinata cu o creativitate aparte si-au pus amprenta pe produsul finit. Pornind de la datele existente inregistrate, conceptul academic, ne-am concentrat ca si continutul audio/vizual sa sustina demersul de experimentare, deschidere a perspectivelor de receptie unui mesaj de anumit fel pe care noi ne-am obisnuit sa il receptam intr-un anumit fel. Cred ca, ca si orice altceva, si traditia este ceva dinamico/evolutiv, si necesita restructurari de forma. Nu este suficient sa conservam ceva. Doar traind cu constiinta ca am adunat date de cultura materiala si imateriala, si  stergand praful de pe acestea riscam sa nu exploram la modul complet toate nuante si substraturile acestor mosteniri care in continuare contin foarte multe coduri neidentificate. Aceste forme de expresie au fost create la un moment dat intr-un cadru specific. Acest “mesaj”, al unui produs cultural traditional este in primul rand un mesaj codat in diverse moduri, care au nevoie de multiple feluri de a fi descifrate.

Spuneti ca v-a interesat, inca din anii de facultate, Teoria zgomotului de fond. Ati elaborat apoi, în colaborare cu un profesor de psihologie din cadrul facultății, teoria conform căreia, cu cât mai neatent ești la mediul tău acustic, cu atât ești mai influențabil. Pur și simplu pentru că nu ai filtre, pentru că nu ești vigilent”, spuneti dvs. Din această perspectivă, anumite tipuri de muzici pur și simplu nu sunt muzici, ci simple vehicule care speculează acest principiu. Ne puteti detalia, cu exemplificari, acest principiu?

Exemplele sunt din pacate mult prea numeroase. Nu ar fi echitabil evidentierea unui anumit segment. Un spectru real al acestui principiu s-ar putea vizualiza printr-un esantion foarte limitat al plajei sonore, adica aceasta insemnand ca marea majoritate a oamenilor asculta (la modul constient) doar o fractiune foarte restransa a ceea ce exista. In primul rand e si o problema de oferta muzicala. Selectia evident nu se poate face decat in masura in care avem acces la sursele date. Industria muzicala se afla intr-o schimbare radicala in ceea ce priveste  motivatia creari muzicii, respectiv accesul la aceasta muzica. La fel cum dispar anumite cai traditionale de accesare a muzicii de catre consumatori, la fel apar noi feluri de a avea acces la aceasta. Aceasta schimbare aduce si beneficii, dar deasemenea contine si dezavantaje calitative a produsului finit muzical. Un beneficiu major este este acela, ca  dinamica dezvoltarii mijloacelor tehnice aduce o multitudine de posiblitati creative, de exprimare, creatie si prezentare. E nevoie de constientizarea existentei acestor mijloace si de eficientizarea si controlul folosirii lor in scopuri creative. A avea, evident, un telefon in preajma 12 ore pe zi nu inseamna control si creativitate expresiva. Dar aici intr-adevar intervin factori socio-pedadogici. In orice caz e nevoie de un mindshift la tempo-ul la care evolueaza cantitativ insertia tehnolgica in societate.

Aveti colaborari cu mai multe universitati ale lumii.  Dupa ce, in  25 Octombrie, cu Sprijinul ICR si in parteneriat cu State University of New York si OWWR Radio New York, ati fost realizat un prim duplex, din Baia Mare, urmeaza, pe 28 ianuarie, un concert organizat cu medii academice, transmisia urmand sa fie facuta din Viseul de Sus. Cum anume a fost apreciata partea academica a cercetarilor dvs, ce anume i-a interesat mai mult si ce povesti i-au intrigat? Ce vom vedea, mai exact, pe 28 ianuarie?

Cred ca transdisciplinaritatea proiectului TDSOM este unul din elementele care furnizeaza, dupa cum s-a vazut, informatii si intrebari aceeasi masura cercetatorilor apartinand diverselor culturi. Cred ca din anii urmatori, cultura occidentala ar putea avea ocazia ca sa descopere substanta unei culturi stravechi, ca si cea romaneasca. Intr-o era a uniformizarii culturale, o natiune cu un background cultural cum avem noi ar trebuie sa sa iasa clar in evidenta. Un alt element esential al proiectului este caracterul “experimental”, si aceasta nu numai muzical, ci ca un intreg concept, un promotor al culturii experimentale.

In data de 28 ianuarie vom transmite din Viseu de Sus, din locul care a repezentat sursa de isnpiratie a intregului proiect, loc incarcat de semnificatii, simboluri si oamenii inspirationali. In organizarea Centrului Cultural Social, mai exact a dr Anutei Pop, incercam de aceasta data sa realizam o transmisie diferita de cea din 25 octombrie. Valorificarea culturii si traditiilor in zona Viseului este cred eu mai complexa fata de alte zone din Romania. Aici pe langa numeroase evenimente ,sa zicem traditionale de conservare, exista  si o deschidere spre o abordare experimentala  a acestor manifestari. Impreuna cu participarea deosebita a instrumentistul Stefan Andreica vom aborda sunetele evident din perspectiva.. experimentala.

Urmeaza un duplex cu o Universitate din China si un turneu international. Ne-ati putea povesti ce veti face in est, care este mesajul si misiunea dvs, si care va fi mai exact programul si conceptul acestui turneu? 

Practic este vorba despre un tip de prezentare diferit, care nu este structurat pe un format existent. Programul proiectului este in permanenta evolutie. Mesajul si misiunea unui astfel de proiect nu poate decat sa sustina ideea unei libere comunicari a ideilor. Capitolul la care suferim grav.Am conceput acest format pentru a oferi o combinatie intre un mesaj auditiv livrat de productia muzicala in sine, imbinata simultan cu informatii academice  si pentru a  usura accesul pentru aproape oricine la acest tip de produs. Mesajul este intotdeauna acelasi si mereu diferit, adica in ceea ce priveste expresivitatea in sunet, fiecare moment si loc isi are caracteristica sa unica, in schimb neingradirea experimentalului trebuie sa fie permanenta, respectiv nu numai cel care creaza mesajul artistic trebuie sa fie lipsit de orice forma de inchistare ci absolut in aceeasi masura e nevoie de o descatusare in modul in care se recepteaza acest mesaj. Un public limitat de propriile restrictii este o priveliste foarte trista. Nu cred ca ar fi realist ca azi sa asteptam existenta catorva proiect individual cu sanse reale sa schimbe starea de fapt a publicului consumator de muzica si sunete, dar ar fi un inceput. Este evident aflat in directa legatura cu realitatea socio/eco/afectiva a individului din 2017, deci…

17
/11
/15

Trompetistul american Miles Davis a fost desemnat cel mai bun artist de jazz din toate timpurile, în urma voturilor exprimate de ascultătorii postului BBC Radio. Topul 10 al celor mai buni artişti de jazz cuprinde nume precum Louis Armstrong, Ella Fitzgerald şi Billie Holiday.

15
/11
/15

Vineri, 13 noiembrie: superstițioșii s-ar feri de lansări de discuri în această zi, însă, cum 3 albume importante și interesante se lansează pe 13 noiembrie 2015, se poate spune că este o zi fastă. Vladimir Horowitz – Return to Chicago (un recital susținut la Chicago, în 1986, de celebrul pianist), “Petrică și lupul” de Serghei Prokofiev, în lectura lui Alice Cooper, legendarul rocker, și concerte de Brahms și Bartok înregistrate de violonista olandeză Janine Jansen găsim pe aceste trei albume.

14
/11
/15

Muzică de Oscar, Tony pentru costume, și o nemuritoare poveste Disney. În această iarnă, Broadwayul vine la București să demonstreze că iubirea învinge întotdeauna. Spectacolele se vor juca în limba engleză, cu subtitrare în limba română (4-6 decembrie, Romexpo). 

12
/11
/15

Sâmbătă, 21 noiembrie, de la ora 19:00, la Mighty Business, iubitorii muzicii sunt invitaţi la un concert AG Weinberger, organizat cu ocazia lansării celui de-al 9-lea album discografic al artistului.

11
/11
/15

Miercuri, 18 noiembrie (19.00), Orchestra de Cameră Radio va susţine un concert dedicat francofoniei, eveniment ce se va derula chiar în prima zi a Târgului Gaudeamus Radio România - ediţia a XXII-a. Din program, Din program: Ciprian Porumbescu, Maurice Ravel, Franz Schubert (Simfonia nr. 6)

11
/11
/15

Miercuri, 18 noiembrie (19.00), Orchestra de Cameră Radio vă invită la un concert dedicat FRANCOFONIEI, eveniment ce se va derula chiar în prima zi a Târgului Gaudeamus Radio România - ediţia a XXII-a, în contextul în care invitat de onoare al târgului în 2015 este GADIF – Grupul Ambasadelor, Delegaţiilor şi Instituţiilor Francofone din România.

10
/11
/15

Între 13 și 15 noiembrie, Casa de Cultură a Sindicatelor va găzdui a doua ediţie a celui mai „cool” festival de jazz din Sibiu, Mozaic Jazz Festival. Poziţionat deja ca un eveniment cultural de cea mai înaltă calitate, festivalul va aduce pe aceeaşi scenă şase trupe, dintre care trei în premieră pentru România.

09
/11
/15

Cum arată programul unui artist de jazz de succes, pentru care „acasă” înseamnă Brooklyn, New York? Cât de important e să încalci regulile? Prin ce se aseamănă doina românească cu blues-ul american? Ne povestește pianistul Lucian Ban, într-un interviu inedit, sub formă de alfabet.

09
/11
/15

Julio Iglesias transmite condoleanţe românilor în urma incendiului din clubul Colectiv, precizând că România a fost întotdeauna în inima sa şi, de aceea, este îndurerat de această tragedie. Faimosul cântăreţ spaniol a susţinut mai multe concerte sold-out în România. În această vară, artistul a fost supus unei intervenţii chirurgicale la spate, motiv pentru care ultimul său concert din Bucureşti a fost amânat.

07
/11
/15

CORUL DE COPII RADIO caută noi talente! Dirijat de VOICU POPESCU, ansamblul component al Orchestrelor şi Corurilor Radio România aniversează în acest an 70 de ani de activitate. Un moment extrem de important pentru cor îl reprezintă recenta participare în finala uneia dintre cele mai prestigioase competiţii corale internaţionale: LET THE PEOPLES SING, în cadrul căreia la Munchen, pe 11 octombrie 2015, Corul de Copii Radio a evoluat alături de numai alte 8 ansambluri selecționate din aproape 100 din Europa.

06
/11
/15

În această toamnă, unica instituție reprezentantă a genului operetei în România, Teatrul de Operetă și Musical ,,Ion Dacian”, celebrează împlinirea a 65 de ani de la înființarea sub numele de Teatrul de Stat de Operetă, printr-o serie de evenimente speciale unite sub titulatura ,,Opereta 65” și menite să aducă în prim-plan farmecul și complexitatea acestui gen muzical.

06
/11
/15

Unul dintre cei mai importanți pianiști români de jazz, Ion Baciu Jr., muzician stabilit în Suedia și aplaudat alături de cele mai cunoscute formații și soliști de jazz din țara sa de adopție - inclusiv alături de Stockholm Jazz Orchestra – este invitat să concerteze la Sala Radio.

05
/11
/15

Ediţia a zecea a Festivalului de Muzică Veche propune publicului său, între 9 și 13 noiembrie, o serie de recitaluri solo ce vor pune în lumină famiile celor mai frecvent utilizate instrumente cu coarde ale muzicii baroce. Instrumentele protagoniste vor fi: harpe istorice, fidel, vioară barocă, viola d’amore, viola da gamba, clavecin, spinetă, clavicord, lăută, teorbă, chitară barocă. Recitalurile vor fi însoţite de explicaţii referitoare la construcția și întreținerea acestor instrumente, oferite cu plăcere publicului de către artişti.

05
/11
/15

Ediţia Jubiliară a Festivalului şi Concursului Internaţional de Canto Hariclea Darclée, marcând 20 de ani de excepţionale succese, s-a desfăşurat într-un climat entuziasmant şi la cel mai ridicat nivel artistic. Aceste manifestări sunt considerate printre cele mai importante din lume, aşa cum scria recent şi marele cotidian italian Corriere della Sera în articolul intitulat Constantin Brâncuşi, George Enescu, Mariana Nicolesco: Cultul unei ţări pentru gloriile sale.

04
/11
/15

Paganini n-a cântat în România niciodată. Dar a fost faimos și aici, încă din timpul vieții; ziarele scriau despre el pe la 1836. Mai recent, magia muzicii sale a fost surprinsă de regizorul Mick Davis, la Teatrul Metropolis. Producția, care îl are pe Tudor Aaron Istodor în rolul principal, se joacă pe 8, 9 și 10 noiembrie.