Piaţa de arta din Romania – un prezent optimist, un viitor tern, plin de „maruntisuri”
https://www.ziarulmetropolis.ro/piata-de-arta-din-romania-un-prezent-optimist-un-viitor-tern-plin-de-maruntisuri/

Pentru piaţa de artă din România, criza din buzunarele colecţionarilor s-a văzut diferit anul acesta – unele case de licitaţii s-au bucurat de o creştere susţinută a numărului de tranzacţii, în timp ce, pentru altele, 2012 a însemnat „un recul general” al preţurilor de vânzare.   Reprezentanţii principalelor case de licitaţie din Bucureşti au făcut […]

Un articol de Andrada Văsii|2 ianuarie 2013

Pentru piaţa de artă din România, criza din buzunarele colecţionarilor s-a văzut diferit anul acesta – unele case de licitaţii s-au bucurat de o creştere susţinută a numărului de tranzacţii, în timp ce, pentru altele, 2012 a însemnat „un recul general” al preţurilor de vânzare.

 

Reprezentanţii principalelor case de licitaţie din Bucureşti au făcut o analiză a pieţei de artă din anul 2012, concluzia fiind aceea că, deşi preţurile de achiziţie a obiectelor licitate au scăzut, numărul şi gusturile colecţionarilor s-au rafinat, aceştia preferând să investească în arta de „prim rang”.

„Odată cu liberalizarea comerţului în anii ’90, piaţa de artă din România trece printr-un continuu proces de evoluţie, accelerat îndeosebi în perioada de criză economică, din 2008 până în prezent. În ceea ce priveşte anul 2012, s-a confirmat o creştere susţinută a numărului de tranzacţii. Acesta este rezultatul creşterii cererii, respectiv a răspunsului ofertei, prin sporirea numărului de jucători la nivelul pieţei primare”, a declarat pentru MEDIAFAX Alexandru Bâldea, acţionar majoritar al casei de licitaţii Artmark.

Dacă pe piaţa mondială arta asiatică a început să câştige din ce în ce mai mult teren, artiştii plastici chinezi fiind cei care „pictează lumea în roşu”, după cum apreciază analiştii de artă americani, în Europa – şi mai ales în România -, arta autohtonă îşi păstrează supremaţia. Aşadar, colecţionarii români au scos din buzunare sume care, nu de puţine ori, au părut exorbitante, pentru a adăuga în patrimoniul personal tablouri care, în unele cazuri, au fost plătite cu preţul a trei apartamente deloc modeste în Capitală.

Astfel, „Topul celor mai valoroşi pictori români”, lansat la sfârşitul lunii octombrie de Capital în colaborare cu casa de licitaţii Artmark, l-a plasat pe prima poziţie pe Nicolae Tonitza, al cărui tablou „În iatac” a fost vândut cu 290.000 de euro, sumă la care s-a adăugat şi comisionul casei de licitaţii.

Al doilea în top este Nicolae Grigorescu, a cărui capodoperă „Ţărăncuţă odihnindu-se” a obţinut suma de 270.000 de euro, într-o licitaţie din 2011.

„Primele şapte poziţii din Top 100 sunt tranzacţii încheiate de casa de licitaţii Artmark, însă clasamentul este reprezentativ pentru întreaga piaţă. Cei mai valoroşi artişti români se regăsesc şi în topul individual al tranzacţiilor realizate de fiecare casă de licitaţii în parte. Dacă ne raportăm doar la vânzările din 2012, topul este dominat de Grigorescu, Tonitza, Luchian, Brauner, Ciucurencu, Petraşcu şi Pallady”, a mai spus pentru MEDIAFAX Alexandru Bâldea.

Aceasta în contextul în care anul 2012 a confirmat interesul cumpărătorilor pentru „arta de prim rang”, reprezentată de numele de necontestat ale picturii româneşti – Nicolae Tonitza, Nicolae Grigorescu, Ştefan Luchian, Ioan Andreescu -, ceea ce, potrivit acţionarului majoritar al Artmark, „reprezintă o alegere prudentă şi sigură pe timp de criză”.

Preferinţele colecţionarilor care şi-au achiziţionat lucrări de artă prin intermediul casei de licitaţii Goldart s-au îndreptat către opere ale marilor maeştri români. „Au fost preferaţi pictori români moderni (sfârşit de sec. XIX, început de sec. XX) şi sculptura. Cei mai „vânaţi” autori au fost Ştefan Luchian, Nicolae Vermont, Gheorghe Petraşcu, Samuel Mutzner şi Horia Bernea, cu lucrări din perioadele lor de maturitate, a spus pentru MEDIAFAX Luminiţa Ghiduş, fondator al casei de licitaţii Goldart.

În paralel cu vânzările marilor nume, în 2012 a fost sesizată şi o întărire a „eşalonului 2”, reprezentat de nume în plină ascensiune, foarte căutate (Pallady, Petraşcu, Dărăscu), dar care nu au atins încă notorietatea „primului rang”.

Pe lângă interesul în investiţia sigură în arta consacrată, „setea” noului val de cumpărători a dus la mişcări interesante şi în ceea ce priveşte nivelul de jos al intervalului valoric, cu lucrări accesibile ce au cunoscut creşteri surprinzătoare. Astfel, tabloul pictorului Mişu Teişanu, „Sedusă”, a avut un preţ de pornire de 300 de euro pentru a ajunge la o valoare de adjudecare de 10.000 de euro în cadrul Licitaţiei de Mărţişor a casei Artmark.

O evoluţie extrem de interesantă a avut-o şi arta contemporană, licitaţia organizată de Artmark pe această temă în luna noiembrie a acestui an obţinând cele mai bune rezultate din istoria segmentului: un total de 240.000 de euro şi o rată de adjudecare de 83%„, a mai spus pentru MEDIAFAX Alexandru Bâldea.

Atât reprezentanţii casei Artmark, cât şi cei ai casei Goldart spun că au sesizat în 2012 o creştere – „susţinută”, în cazul Artmark, şi „uşoară”, în cazul Goldart – a pieţei de artă din România. La Goldart, de exemplu, s-au vândut anul acesta peste 800 de lucrări de artă în valoare de peste de 1.500.000 euro, cu 100.000 de euro mai mult decât în 2011.

Creşterea este pusă de Alexandru Bâldea pe seama unei vizibile accelerări a evenimentelor dedicate comercializării produsului artistic şi a diversificării tematicilor din licitaţiile de profil. „Analizând doar segmentul de piaţă contorizat public, licitaţiile, numărul tranzacţiilor încheiate în 2012 a crescut cu 15% faţă de anul precedent şi cu 35% faţă de 2010. Prin intermediul caselor de licitaţii, sunt scoase spre vânzare în jur de 400 de obiecte de artă în fiecare lună”, spune reprezentantul Artmark.

Însă, evoluţia pieţei româneşti de artă în 2012 a devenit interesantă şi pentru colecţionarii străini, care, atraşi de valorile relativ mici ale preţurilor de pornire ale lucrărilor de artă, au venit în România pentru a-şi îmbogăţi colecţiile.

Aşa se face că, la casa de licitaţii Alis, cea mai mare tranzacţie pentru anul 2012 – peste 100.000 de euro – a fost reprezentată de un tablou al unui pictor rus „al cărui nume nu are nicio relevanţă pe piaţa internă şi care a fost achiziţionat de un cumpărător rus, câştigător al unei dispute care nu a implicat niciun colecţionar român”, după cum a spus pentru MEDIAFAX Bucur Mihail Papagheorghiu, reprezentant al casei Alis.

Potrivit analizei pieţei de artă în 2012, realizate de Papagheorghiu, „toate casele de licitaţie au coborât mult preţurile de intrare, pentru a se putea menţine pe linia de plutire, iar performanţele sunt rare şi conjuncturale. (…) În general, coborând preţurile, vânzările s-au mărit, ca număr şi volum, dar ca valoare, evident, nu”.

Mai mult, acesta este convins că, în 2013, „ne aşteaptă tot un an tern, plin de «mărunţişuri»”.

 

 

Sursa: Mediafax

17
/05
/17

“E miezul verii. După masa de prânz, mama şi fiul stau lungiţi în două paturi aşezate simetric de o parte şi de alta a uşii, de-a lungul a doi pereţi opuşi din dormitorul familiei. Fiecare se foieşte nervos în patul său, iar un zugrav îşi face de lucru pe hol şi trage cu urechea la ce discută cei doi. (…)”. Scriitorul Șerban Tomşa a lansat de curând „SUPRAVEGHETORUL şi alte povestiri”, volum din care vă vom prezenta câteva povestiri, pe parcursul acestei luni.

17
/05
/17

Pentru al șaselea an consecutiv, Festivalul Internațional de Film Transilvania continuă să promoveze profiluri noi de actori în cinematografia română. 10 dintre artiștii care s-au remarcat pe scenele de teatru, dar nu au avut până acum roluri semnificative pe marele ecran, vor fi în lumina reflectoarelor la TIFF, în programul 10 pentru FILM.

17
/05
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE A fost o vreme când mulţime de români plini de har se şcoleau în străinătate şi foarte curând ajungeau, prin natura profesiei, să devină adevăraţi „cetăţeni ai lumii”. Doar că multora schimbările politice de după cel de-Al Doilea Război Mondial le-au frânt ori le-au modificat din temelii destinul. Unii au depăşit momentul desţărării şi au rămas în elita culturală internaţională.

16
/05
/17

Una dintre cele mai iubite actrițe de teatru și film din România, Tora Vasilescu,va fi celebrată la cea de-a 16-a ediție a FestivaluluiInternațional de Film Transilvania. La gala de închidere din 10 iunie, de la Teatrul Național Cluj-Napoca, actrița va fi distinsă cu Premiul de Excelență pentru meritele sale artistice deosebite și pentru contribuția adusă cinematografiei românești.

16
/05
/17

Este unul dintre profesorii fondatori ai şcolii de teatru clujene și a instruit cinci generaţii de absolvenţi ai secţiei române de actorie. Miklós Bács vorbește despre povestea sa de viață și teatru și rolul Faust din spectacolul cu același nume în regia lui Silviu Purcărete, jucat la Teatrul Național ''Radu Stanca'' din Sibiu.

16
/05
/17

Scriitoarea Mara Wagner, autoarea romanului În spatele blocului, apărut la editura Nemira în colecția Cuaternar, le dă întâlnire cititorilor din Brașov, miercuri, 17 mai, de la 19.00, la Librăria Humanitas din Piața Sfatului. În spatele blocului este un roman despre copilăria și adolescența petrecute în comunism, cu toate jocurile și micile ritualuri care colorau viața într-o epocă gri.

15
/05
/17

„Persona”, „Nostalgia”, „Pe aripile vântului”, „Cei șapte samurai”, „Metropolis”. Sunt doar câteva din filmele clasice pe care, într-o anchetă realizată de Ziarul Metropolis, oameni din lumea cinematografiei (critici, regizori, actori, producători, programatori de cinematografe sau de festivaluri), dar și jurnaliști și scriitori mărturisesc că nu le-au văzut.

15
/05
/17

Duminică a început o nouă ediție a Festivalului European al Spectacolului Timișoara – Festival al Dramaturgiei Românești, FEST-FDR2017. Este a XXII-a ediție a festivalului organizat de Teatrul Național din Timișoara, un eveniment care propune publicului 12 zile de spectacole vibrante, din țară și din străinătate, plasate în interiorul unei teme pe cât de generoase, pe atât de prezente în societatea contemporană: IDENTITATEA.

15
/05
/17

Editura Polirom vine cu o ofertă impresionantă de literatură română la ediția din acest an a Salonului Internațional de Carte Bookfest, continuîndu-și astfel unul dintre cele mai importante demersuri editoriale: publicarea, difuzarea și promovarea scriitorilor români contemporani, direcție deschisă prin lansarea colecției „Ego. Proză” în anul 2004, continuată în 2007 cu lansarea proiectului editorial „Fiction Ltd.”, dar și cu inițierea, în anul 2008, a prestigioasei colecții „Opere”, precum și a seriilor de autor Polirom.

15
/05
/17

Vineri, 26 mai, de la ora 20:00, la Serendipity Art, Coffee&Tea, iubitorii muzicii pot asculta RENOUVEAU GRINGO – un concept unic, o îngemănare de stiluri, armonii şi influenţe, pornind de la piesele clasice până la elementele de muzică electronică, însoţite de loopuri de chitară, voce, muzicuţă şi lapsteel guitar, toate filtrate în stilul propriu al lui AG Weinberger.

15
/05
/17

Într-o zi de 15 mai se nășteau Nicolae Grigorescu, unul dintre cei mai valoroși pictori români și scriitorul rus Mihail Bulgakov, autorul romanului Maestrul și Margareta. Și tot într-o zi de 15 mai Mickey Mouse și Minnie Mouse apăreau pentru prima dată împreună în producția "Plane Crazy".

15
/05
/17

„Ouăle lui Tarzan”, cel mai recent documentar regizat de Alexandru Solomon, va avea premiera mondială la Festivalul Internațional de Film Transilvania (2-11 iunie 2017). Documentarul va fi proiectat în afara competiției, în cadrul programului „Zilele filmului românesc”.

13
/05
/17

Disponibil pe platforma gratuită Cinepub, „Dacia, dragostea mea” (2009) este un documentar care rememorează câteva repere ale istoriei recente a României prin prisma unul simbol al industriei din timpul comunismului, al cărui importanță s-a prelungit până în prezent: celebrul autoturism produs la Mioveni.