CRONICĂ DE FILM „Poarta Albă”, în regia lui Nicolae Mărgineanu, este un film fără vlagă, ilustrativ şi cu personaje slab construite. Povestea teribilă a deţinuţilor din lagărul comunist de muncă silnică ce dă titlul lungmetrajului nu are parte de o redare cinematografică pe măsură.
Un articol de Ionuţ Mareş|6 octombrie 2014
Bazat pe cartea „Vărul Alexandru și alte povestiri adevărate” a lui Adrian Oprescu, dar și pe alte volume de memorialistică de penitenciar, „Poarta Albă”, în regia lui Nicolae Mărgineanu, este un exemplu de cum o idee generoasă și multe intenții bune nu conferă automat valoare unui film.
Drama celor trimiși la moarte într-un lagăr de muncă silnică de la Canalul Dunăre-Marea Neagră (printre care și părintele Arsenie Boca) este redată ilustrativ, într-un limbaj vizual (doar) corect și convențional, care punctează câteva noțiuni de bază, dar este departe de a se constitui într-o reflecție asupra temei alese.
Filmarea în alb-negru, previzibilă și la îndemână, nu ajută la crearea unei atmosfere credibile de întoarcere în timp și de austeritate pe care probabil și-au dorit-o realizatorii. Rămâne doar o convenție nejustificată.
Imaginea lui Mihai Serbușcă este curată, însă camera nu este deloc îndrăzneață (nu captează detalii, nu permite acumularea unor stări). Scenele nu decurg firesc una din alta, ci par legate doar pentru că așa au fost scrise în scenariu.
Filmul amintește de majoritatea producțiilor din timpul comunismului, când replicile eru rostite nenatural, într-o inadecvare cu situațiile în care sunt puse personajele. Gardienii înjură neconvingător, iar dialogurile între deținuți sunt marcate de falsitate și de artificialitate, probabil din cauza unei combinații între o distribuție greșită și o neinspirată îndrumare a actorilor (începători).
Apropiindu-și filmul mai degrabă de producțiile de televiziune, Nicolae Mărgineanu, un fost director de imagine și un regizor experimentat și cu două-trei filme reușite în trecut („Un om în loden” și „Privește înainte cu mânie” au fost comentate și de Ziarul Metropolis), nu fructifică potențialul textelor memorialistice inspiratoare.
„Poarta Albă” devine o înșiruire de imagini și scene care nu reușesc să transmită nicio emoție spectatorului. Finalul este de asemenea tributar unui epigonism demult apus și obsesiei regizorilor români de altădată de a-l imita pe Andrei Tarkovski – în ultimul cadru, care înfățișează o icoană, alb-negrul lasă locul imaginii în culori, într-un racord nejustificat și ineficient cu sfârșitul grandios din „Andrei Rubliov”.
„Poarta Albă” este programat să ruleze în cinematografe începând cu 17 octombrie.
INFO
Poarta Albă (România, 2014)
Regia: Nicolae Mărgineanu
Cu: Cristian Bota, Sergiu Bucur, Mădălina Craiu
Rating: ●○○○○
Foto din Poarta Alba – capturi film
