Poezia italiană și cultura românească, la Librăria Humanitas
https://www.ziarulmetropolis.ro/poezia-italiana-si-cultura-romaneasca-la-libraria-humanitas/

Miercuri, 17 decembrie, la Librăria Humanitas Kretzulescu, s-a desfăşurat cea de-a 30 seară italiană, care l-a avut în vizor pe poetul Giorgio Caproni.

Un articol de Judy Florescu|19 decembrie 2014

Dintre personalitățile au împărtășit infotmații importante despre cultura italiană au fost: Ezio Peraro, directorul  Institutul Italian de Cultură din Bucureşti, Aurora Firţa, traducător și profesor universitar, Denisa Comănescu, directorul Humanitas Fiction şi Răzvan Voncu, profesor univerisitar și istoric literar.

DSC01081p

Ezio Peraro, directorul Centrului Cultural Italian București

Ezio Peraro: „Eu sunt foarte recunoscător de fiecare dată când cineva face ceva pentru cultura italiană, mai ales pentru poezie. Nu e ușor să aduci un public împreună care să fie interesat de poezia italiană. Nu întotdeauna ușor să aduni un public care să fie interesat de cultura italiană în general. Eu, când îmi progamez evenimentele culturale, mă gândesc mai întâi cui vă adresez, cărui tip de public, cu care public pot comunica. Voi sunteți deja o comunitate de intelectuali și îi faceți onoare culturii noastre. Sunt chiar un pic invidios pentru că voi reușiți să faceți ceea ce eu nu reușesc.”

Aurora Firța: „Pentru o mai bună înțelegere a poeziei lui Caproni, poate că este util să menționăm câteva repere biografice. Îndrumat de părinți, începe să se pregătească pentru o carieră muzicală, studiind compoziție și vioara. La prima lui apariție importantă pe scenă, se întâmpla la Genova în a anul 1930, emoția pe care o simte este atât de puternică încât își dă seama că este oarecum incompatibilă cu firea sa. Ajunge acasă, distuge vioara și din acel moment se dedică poeziei.”

Denisa Comănescu:  „În poezia lui Caproni este prezentă încontinuu umbra ca o peșteră platoniciană, umbra ființelor pierdute.  Oamenii nu sunt niciodată reali. Ei funcționează în poezia lui ca niște umbre.  Ritmul, așezarea în pagină, semnele de punctuație, nu-și relevă funcționalitatea în expresivitatea textului. În poemele din a doua parte a vieții, toate parantezele, cuvintele monosilabice, toate pauzele care sunt tăceri funcționează la expresivitatea textului. Poemele respective pot fi mai greu citite. Poemele trebuie vizualizate.”

Răzvan Voncu: „Ca profesor și istoric în literatura română, am dat masiv peste Italia. Când am lucrat la Evul Mediu am dat peste legătura cu cultura italiană , care a fost foarte interesantă, cu atât mai mult cu cât ea a străbătut bariera confesională, care, pentru alte culturi din Estul Europei, a fost un adevărat zid. La noi nu a fost așa, de aceea au pătruns dinspre Italia înspre România influențe artistice și chiar literare substanțiale. Singurul geniu pe care îl avea critica românească este de formație italiană, Eugen Călinescu.”

foto-video: Judy Florescu

06
/01
/15

Există literatură care nu se cuvine povestită folosind convenționalul propozițiilor și frazelor. Există literatură pentru care cuvintele – cuvintele simple, unul lângă altul până la sfârșit – sunt îndeajuns. ”Crăiasa Zăpezii” (Polirom, 2014) de Michael Cunningham din înaltul acestei literaturi coboară.

05
/01
/15

Cărţi ale unor autori consacraţi, precum Mircea Cărtărescu, Lucian Boia şi Vladimir Tismăneanu, volumul "Scrisori pentru Vera", de Vladimir Nabokov, şi o serie de romane politice - la 25 de ani de la abolirea sistemului comunist - se numără printre noutăţile editoriale pregătite pentru anul 2015.

29
/12
/14

Cel mai mare poet al Rusiei a avut parte de glorie, a trăit drama exilului şi, ca toate personajele pe care le-a creat, a avut o viaţă fascinantă, Aleksandr Sergheevici Puskin s-a născut în iunie 1799 şi a murit în în februarie 1837, în urma unui duel. Se spune despre el că s-a iubit cu 113 femei.

26
/12
/14

Scriitori, critici literari şi reprezentanţi ai editurilor româneşti recomandă pasionaţilor de literatură să citească în vacanţa de Crăciun titluri ale unor scriitori laureaţi ai premiului Nobel, volume de poezii, dar şi cărţi pentru copii, acestea fiind doar o parte dintre "ofertele" de sărbători.

23
/12
/14

Captivi (Polirom, ed. a II-a, 2011), de Norman Manea, „un roman uimitor despre România postbelică, despre limbă, identitate şi pierdere”, a fost publicat în această lună de prestigioasa editură americană New Directions.

17
/12
/14

Librăria Eminescu a găzduit lansarea volumului „O viață și toate începuturile”, al tinerei scriitoare Alexandra Neacșu, vineri, 12 decembrie. Cartea a fost publicată de Compania Passe-Partout Dan Puric și are o prefaţă semnată de Dan Puric.

17
/12
/14

Columbia va emite în curând bancnote cu efigia scriitorului Gabriel Garcia Marquez - laureatul premiului Nobel pe anul 1982, decedat pe 17 aprilie -, în urma adoptării unei legi care a fost votată luni în Parlamentul acestei ţări.

11
/12
/14

Amza Pellea pleca după țigări și, uneori, se întorcea după trei zile. Gheorghe Dinică l-a luat de guler pe comandantul de la Otopeni. Vladimir Găitan ar fi putut juca într-un film de Michelangelo Antonioni... Câteodată, poveștile din culise sunt mai palpitante decât cele de pe scenă.