Premiile Pulitzer 2017 şi campania electorală din SUA
https://www.ziarulmetropolis.ro/premiile-pulitzer-2017-si-campania-electorala-din-sua/

Premiul Pulitzer 2017 pentru „Fotoreportaj” (Feature Photography”) a revenit publicaţiei Chicago Tribune, care a publicat un portret al unui copil de 10 ani care a supravieţuit unui schimb de focuri în Chicago, şi al mamei sale, care încearcă să reia cursul vieţii după această dramă.

Un articol de Petre Ivan|11 aprilie 2017

Premiile Pulitzer, cele mai prestigioase distincții din jurnalismul american, au recompensat în acest an mai multe articole despre campania electorală din Statele Unite, printre materialele premiate figurând o anchetă despre actele de binefacere ale candidatului la prezidențiale Donald Trump

Jurnalistul David Fahrenthold, de la cotidianul Washington Post, s-a impus la categoria „Jurnalism național” („National Reporting”), pentru un model de jurnalism transparent”, a indicat Comitetul de acordare a premiilor — recompensând modul de investigare inovator folosit de jurnalist, care a cerut ajutorul persoanelor care îl urmăreau pe Twitter pentru a da de urma donațiilor făcute de Trump în scopuri nobile.

Fahrenthold a investigat afirmațiile înșelătoare ale candidatului la Casa Albă cu privire la generozitatea sa față de cauze caritabile și a dezvăluit cum Trump s-a lăudat în termeni foarte cruzi despre cum a dat dovadă de o atitudine degradantă față de femei — așa cum apare într-o înregistrare din 2005, obținută de Washington Post.

Premiul Pulitzer pentru „Servicii Publice” („Public Service”) a revenit în 2017 publicației New York Daily News și platformei ProPublica pentru o anchetă despre aplicarea abuzivă de către poliție a legislației ce viza evacuarea din locuințe a unor persoane sărace, în principal din rândul minorităților.

Cotidianul The New York Times (NYT) a fost recompensat la categoria „Jurnalism Internațional” („International Reporting”) pentru modul în care a analizat eforturile președintelui rus, Vladimir Putin, de a extinde influența rusă în afara țării, recurgând, printre altele, la asasinate, hărțuire online și înscenări împotriva oponenților.Pulitzer

De asemenea, jurnalistul C. J. Chivers, de la New York Times, a primit premiul pentru „Cronică” („Feature Writing”), pentru un material care descrie alunecarea spre violență a unui pușcaș marin, după întoarcerea dintr-o zonă de luptă.

Fotograful independent Daniel Berehulak a câștigat premiul Pulitzer la categoria „Fotografie Breaking News” („Breaking News Photography”), cu o imagine despre lupta antidroguri din Filipine. Fotografiile sale au fost publicate în New York Times.

Premiul pentru „Fotoreportaj” (Feature Photography”) a revenit publicației Chicago Tribune, care a publicat un portret al unui copil de 10 ani care a supraviețuit unui schimb de focuri în Chicago, și al mamei sale, care încearcă să reia cursul vieții după această dramă.

Premiile Pulitzer, înființate în 1917 și acordate de către Columbia University din New York, sunt acordate anual la 21 de categorii.

Foto: Premiile Pulitzer 2017 – facebook

01
/03
/17

Povestea mărţişorului a supravieţuit în diferite forme până în prezent, de la firul simplu răsucit în alb şi roşu până la cel virtual. Mărţişor, Mărţişug sau Marţ era consemnat de etnologii începutului de secol XX ca obicei de 1 martie, prezent nu numai la români, dar şi la bulgarii şi albanezii din Balcani. Ţăranii păstrau obiceiul în fiecare început de primăvară, ca semn protector împotriva bolilor şi a nenorocului.

27
/02
/17

O schiţă realizată de Rembrandt, care reprezintă un câine, a fost autentificată după ce timp de 250 de ani a fost atribuită unui pictor german specializat în tablouri cu animale. Descoperirea a fost descrisă drept ”o senzaţie” de reprezentanţii Muzeului Herzog Anton Ulrich, din Braunschweig, unde schiţa a fost expusă timp de mai multe decenii şi era prezentată ca o lucrare a artistului Johann Melchior Roos.

21
/02
/17

Muzeul Național al Satului "Dimitrie Gusti" organizează în perioada 27 februarie - 8 martie Târgul "De Mărțișor", eveniment prin care își propune promovarea "vechiului obicei al dăruirii, la început de primăvară, a micilor obiecte artizanale cu rol protector".

17
/02
/17

Cu prilejul „Zilei Brâncuși ” care se sărbătorește la nivel național în fiecare an, la 19 februarie, MNAR prezintă în perioada 19-26 februarie 2017 o selecție de fotografii-document care surprind pe de o parte etapele instalării Coloanei Infinitului la Târgu-Jiu și pe de altă parte atmosfera atelierului parizian al lui Constantin Brâncuși care, în unele imagini, apare alături de sculpturile sale.

13
/02
/17

Deschiderea ediției din acest an a Carnavalului de la Veneția (11-28 februarie) a fost marcată de un show acvatic spectaculos, la care au participat, ca în fiecare an, numeroși vizitatori. Show-ul inaugural, pus în scenă pe Canalul Cannaregio, a celebrat sâmbătă seara temele frumuseții, mării și vanității, printr-o paradă a creaturilor marine.

30
/01
/17

Expoziţia itinerantă "Lumea turcică din Munţii Altai până în Balcani", ce aduce in fata publicului 33 de picturi în ulei semnate de tot atâţia artişti din 17 ţări, se va deschide pe 1 februarie, de la ora 18.30, la Galeria Artelor din cadrul Cercului Militar Naţional.

21
/12
/16

Tabloul "Țărăncuțe" ("De la fântână") de Nicolae Grigorescu a fost adjudecat, marți seară, la prețul de 320.000 de euro, la licitația de iarnă a Artmark, devenind cea mai bine vândută lucrare din acest an. Printre vedetele serii s-au mai numărat "Intimitate" de Nicolae Tonitza, "Car cu boi la amiază" de Nicolae Grigorescu, "Pod" de Adrian Ghenie sau "Pieta" de Corneliu Baba.

19
/12
/16

Romfilatelia a editat o nouă emisiune de mărci poştale tematice în cadrul proiectului „Stele de aur ale scenei şi ecranului”. Cele şase timbre ale acestui proiect filatelic au aceeaşi valoare nominală, de 4,50 lei, şi prezintă Stele de Aur ale scenei româneşti, în imagini de colecţie: Adela Mărculescu, Florina Cercel, Ilinca Tomoroveanu, Alexandru Arşinel, Ion Caramitru, Costel Constantin.

15
/12
/16

Ateneul Român găzduiește instalația documentară itinerantă dedicată pianistei Clara Haskil. Informațiile documentare sunt însoțite de fotografii și documente inedite, din Arhiva Muzicală a Bibliotecii Cantonale Universitare din Lausanne și a Fundației Clara Haskil din Elveția.