Presa din Suedia semnalează un număr record de cărţi traduse din limba română în suedeză, în 2013
https://www.ziarulmetropolis.ro/presa-din-suedia-semnaleaza-un-numar-record-de-carti-traduse-din-limba-romana-in-suedeza-in-2013/

Presa din Suedia semnalează un număr record de cărţi traduse din limba română în suedeză în anul 2013, fiind publicate 11 titluri aparţinând unor genuri literare diferite.

Un articol de Andrada Văsii|21 august 2013

Presa din Suedia semnalează un număr record de cărţi traduse din limba română în suedeză în anul 2013, fiind publicate 11 titluri aparţinând unor genuri literare diferite. Conducerea Târgului de Carte Bok& Bibliotek de la Göteborg, la care anul acesta România este ţară invitată de onoare, a vorbit despre numărul mare de cărţi traduse din română în suedeză în 2013.

Târgul de Carte de la Göteborg (26-29 septembrie) are anul acesta în centru literatura română. Iniţiativa este susţinută de un număr record de traduceri în limba suedeză: unsprezece titluri aparţinând unor genuri diferite.

Nouă dintre autorii cărţilor traduse participă la târg, fie în programul de seminarii, fie în programele de la standul României.

Interesul pentru literatura română este rezultatul unei munci constante şi asidue şi ne bucurăm că editurile suedeze publică anul acesta cele 11 cărţi.

Dan Shafran,
directorul Institutului Cultural Român de la Stockholm

„Recolta” de anul acesta prezintă diversitatea literaturii române: va fi publicată proză, poezie, filosofie, vor fi publicaţi clasici (Emil Cioran, Marin Sorescu), nume consacrate (Mircea Cărtărescu), debutanţi (Cătălin Dorian Florescu).

Au fost traduşi atât autori care trăiesc în România (Gabriela Adameşteanu), cât şi autori din exil (Norman Manea, Gabriela Melinescu), iar temele cărţilor acoperă subiecte variate, pornind de la istorie (Varujan Vosganian) şi ajungând la feminitate şi maternitate (Ioana Nicolaie).

Prima antologie de nuvele

„Skräpliv” este prima antologie de nuvele românească care apare în limba suedeză, confirmând importanţa acestui gen literar în literatura română. Volumul include nuvelele a 11 autori contemporani, a căror temă comună este singurătatea, fie că e vorba de oameni tineri sau bătrâni, fie că e vorba de cei abandonaţi de istorie, de societate şi de familie.

Cu cinci titluri din cele unsprezece, poezia ocupă un loc important în alegerea editorilor, printre titlurile publicate numărându-se o selecţie de poeme ale lui Marin Sorescu. Sorescu (1936-1996) a fost unul dintre primii scriitori români al căror nume a fost vehiculat pentru premiul Nobel pentru literatură.

Printre romanele publicate în acest an se numără titluri cu recunoaştere internaţională: „Cartea şoaptelor”, de Varujan Vosganian, o poveste colectivă a armenilor care au luat calea exilului în timpul anilor 1900, tradusă deja în zeci de limbi, „Iacob se hotărăşte să iubească”, de Cătălin Dorian Florescu, o pasionată cronică de familie distinsă cu Schweizer Buchpreis în 2011.

Regal românesc

Astfel, cărţile româneşti apărute anul acesta în traducere suedeză sunt: antologia de nuvele „Skräpliv”, (Editura 2244, traducerea Jeana Jarlsbo & Anna Hedman; prefaţă semnată de Henrik Nilsson; selecţie realizată de Eva Leonte & Ingemar Nilsson.

Conţine nuvele semnate de Gabriela Adameşteanu, Adriana Bittel, Daniela Crăsnaru, Augustin Cupşa, Adela Greceanu, Florin Lăzărescu, Dan Lungu, Veronica Niculescu, Răzvan Petrescu, Bogdan O. Popescu, Lucian Dan Teodorovici), volumul de poeme „Floarea de menghină”, de Svetlana Cârstean, (Editura Ramús, traducerea Athena Farrokhzad), notează Mediafax.

La acestea se adaugă romanul „Travesti”, de Mircea Cărtărescu, (Editura Bonniers, traducerea Inger Johansson), eseuri – „Tratat de descompunere”, de Emil Cioran, (Editura H:ströms, traducerea Nikanor Teratologen; postfaţă de Sven André), volumul de poeme „Austerloo”, de Daniela Crăsnaru, (Editura Ellerströms, selecţie şi traducere realizate de Dan Shafran), romanul „Jacob se hotărăşte să iubească”, de Cătălin Dorian Florescu, (Editura 2244, traducerea Ulrika Junker Miranda), romanul „Vizuina”, de Norman Manea, (Editura 2244, traducerea Peter Handberg şi Dan Shafran), volumul de poeme „Pe spatele peştişorului de aur”, de Gabriela Melinescu, (Editura Ellerströms, prefaţa şi traducerea Inger Johansson), poemele „Cerul din burtă”, de Ioana Nicolaie, (Editura 10TAL Bok, traducerea Inger Johansson), „Erată din paradis”, de Marin Sorescu, (Editura Ellerströms, selecţie şi traducere Dan Shafran) şi romanul lui Varujan Vosganian, „Cartea şoaptelor” (Editura 2244, traducerea Inger Johansson).

Foto credit: Bookfest – Salonul Internațional de Carte

28
/02
/22

Margaret MacMillan, autoarea bestsellerurilor „Făuritorii păcii”, „Războiul care a pus capăt păcii” și „Oamenii istoriei” oferă o perspectivă provocatoare asupra războiului ca o componentă esențială a umanității în noul său volum: „Războiul. Cum ne-au modelat conflictele”, publicat de Editura Trei în colecția Istorie.

24
/02
/22

CARTEA DE CINEMA Cinefilii care au îndrăgit celebra autobiografie a lui Ingmar Bergman, “Lanterna magică”, apărută şi în română la Editura Meridiane în 1994, s-ar putea să fie puţin dezamăgiţi sau măcar surprinşi de continuarea volumului, lansată la noi cu titlul “Imagini. Viaţa mea în film” şi scoasă recent de Editura Nemira (în traducerea Ioanei Ghişa şi cu o prefaţă de Andrei Gorzo).

18
/02
/22

Inspirată de prietenia dintre Constantin Brâncuși și James Joyce, pianista Ana Silvestru a pus în scenă un concert de muzică clasică. Acesta va avea loc la Sala Radio de la București chiar de ziua lui Constantin Brâncuși, pe 19 februarie, de la ora 19:00.

15
/02
/22

Editura Humanitas Fiction și Institutul Cervantes din București vă invită miercuri, 16 februarie, ora 19.30 la o întâlnire online cu scriitorii Francesc Miralles și Ángeles Doñate prilejuită de lansarea romanului Un ceai la capătul lumii – recent apărut în traducerea Tudorei Șandru Mehedinți în colecția „Raftul Denisei“, colecție coordonată de Denisa Comănescu – un roman memorabil despre aventura vieții, inspirat de povestea reală, relatată în 2009 de revista Time, a japonezului Yukio Shige, care a salvat de la sinucidere aproape 700 de persoane. Participă: Scriitorii Francesc Miralles și Ángeles Doñate, Tudora Șandru Mehedinți, traducătoarea romanului, Ana Maria Onisei, scriitoare și jurnalist cultural și Dana Pîrvan, critic literar. Moderatorul întâlnirii va fi Denisa Comănescu, director al Editurii Humanitas Fiction.

14
/02
/22

Școala Gimnazială Nr. 194, București, în parteneriat cu Teatrul Evreiesc de Stat, cu sprijinul Inspectoratul Școlar al Municipiului București organizează marți, 15 februarie, de la ora 10.00, evenimentul on-line ”Cu cărțile deschise...”, cu prilejul Zilei Naționale a Lecturii.

10
/02
/22

Biblioteca Metropolitană București (BMB) prin Direcția Cultură, Învățământ, Turism a Primăriei Municipiului București, sărbătorește Ziua Națională a Lecturii printr-o serie de activități online si offline. Astfel, la Palatul Parlamentului, scriitorul Petre Crăciun va susține un atelier de lectură pentru copii.

09
/02
/22

Pe 10 februarie, actorul Victor Rebengiuc împlinește 89 de ani. În rândurile care urmează, vă propunem o scurtă incursiune în biografia artistului care de-a lungul timpului a știut să se arate atât de generos pe scenă și atât de discret în afara ei. Din 2011, numele său se regăsește și pe Aleea Celebrităților din București, proiect inițiat de Teatrul Metropolis pentru a celebra valoarea artistică.