Prima femeie dar şi primul autor britanic care câştigă de două ori Man Booker Prize este Hilary Mantel
https://www.ziarulmetropolis.ro/prima-femeie-dar-si-primul-autor-britanic-care-castiga-de-doua-ori-man-booker-prize-este-hilary-mantel/

Romanciera Hilary Mantel a făcut istorie, marţi, când a câştigat pentru a doua oară în carieră Man Booker Prize, devenind astfel prima femeie şi primul autor britanic care câştigă de două ori acest premiu literar prestigios. Hilary Mantel, în vârstă de 60 de ani, a fost premiată pentru romanul „Bring up the Bodies”, al doilea […]

Un articol de |17 octombrie 2012

Romanciera Hilary Mantel a făcut istorie, marţi, când a câştigat pentru a doua oară în carieră Man Booker Prize, devenind astfel prima femeie şi primul autor britanic care câştigă de două ori acest premiu literar prestigios.

Hilary Mantel, în vârstă de 60 de ani, a fost premiată pentru romanul „Bring up the Bodies”, al doilea volum din trilogia ei consacrată lui Thomas Cromwell. Scriitoarea britanică a câştigat Man Booker Prize şi în 2009, cu „Wolf Hall”, primul volum din această trilogie dedicată consilierului regelui Henric al VIII-lea.
 
„Ei bine, nu ştiu ce să mai zic. Aştepţi vreme de 20 de ani să câştigi un Booker Prize şi, apoi, două astfel de premii vin dintr-o dată peste tine”, a declarat romanciera britanică, cu ocazia ceremoniei de înmânare a premiului, organizată marţi seară, la complexul cultural Guildhall din Londra.

Doar alţi doi autori au câştigat în trecut de două ori premiul Man Booker: australianul Peter Carey, în 1988 şi 2001, şi sud-africanul John Maxwell Coetzee, în 1983 şi 1999.

„Bring up the Bodies” este o ficţiune care se desfăşoară în 1535, atunci când Anne Boleyn, a doua soţie a regelui Henric al VIII-lea, nu reuşeşte să îi ofere acestuia un fiu. „Scriind, m-am simţit cuprinsă de acea ambianţă otrăvită, tensionată, de la curte. M-am simţit în pericol”, spune Hilary Mantel, referindu-se la atmosfera „nocivă” de la curtea regală britanică din acea epocă, când două dintre soţiile regelui britanic au fost executate.

Peter Stothard, preşedintele juriului, a considerat că romanul lui Mantel premiat de această dată „îl depăşeşte cu mult pe primul” din trilogie, premiat la rândul său în 2009. „Această dublă recompensă este cât se poate de meritată”, a spus el, estimând că Hilary Mantel a „reinventat regulile în domeniul ficţiunilor istorice” odată cu publicarea romanului „Bring up the Bodies”.

Ceilalţi cinci finalişti din acest an pentru Man Booker Prize au fost poetul indian Jeet Thayil, selectat pentru volumul „Narcopolis”, autorul malaysian Tan Twan Eng, pentru volumul „The Garden of Evening Mists”, şi trei autori britanici: Alison Moore, pentru „The Lighthouse”, Deborah Levy, pentru „Swimming Home”, şi Will Self, pentru „Umbrella”. De fapt, Will Self era considerat cel mai serios concurent pentru Hilary Mantel pentru obţinerea premiului Man Booker din acest an.

În 2011, Man Booker Prize i-a revenit scriitorului Julian Barnes, pentru romanul „The Sense of an Ending”.

Man Booker Prize, unul dintre cele mai prestigioase premii literare din lume, este acordat celui mai bun roman de ficţiune scris în limba engleză, publicat în ultimul an în Marea Britanie, Irlanda sau în statele Commonwealth.

Autorul primeşte un cec de 50.000 de lire sterline (62.000 euro), dar cel mai important lucru este că acest premiu îi asigură notorietatea mondială şi vânzări record ale operelor sale.

Printre laureaţii ediţiilor precedente se numără autori celebri, precum Salman Rushdie, Kazuo Ishiguro, Margaret Atwood, Ben Okri şi Thomas Keneally.

 

Sursa: Mediafax

21
/10
/14

MARI FILME ROMÂNEŞTI UITATE „La capătul liniei”, poate cel mai important lungmetraj al lui Dinu Tănase, director de imagine devenit regizor, este o mostră de cine-verite întârziat, însă alb-negrul imaginii, surprinderea unei realităţi necosmetizate şi jocul credibil al actorilor îl fac unul din cele mai bune filme româneşti ale anilor `80.

21
/10
/14

Începând de astăzi, 21 octombrie 2014, „Omul cu mârţoaga” de George Ciprian, una din ultimele premiere ale fostei Săli Amfiteatru, poate fi văzută pe scena sălii Atelier a Teatrului Naţional „I.L.Caragiale” din Bucureşti, de la ora 19.30.

21
/10
/14

Anul acesta Rusia va fi invitat de onoare al Târgului Internațional de Carte „GAUDEAMUS” organizat de Radio România. În premieră absolută, românii vor avea parte de o săptămână a mâncărurilor tradiţionale din Rusia (la unul dintre restaurantele din Centrul Vechi al Bucureştiului) și se vor bucura de colecția de aur MOSFILM pe DVD, pentru că Zilele Filmului Rus, deja tradiționale, vor fi dedicate celor 90 de ani de la înființarea concernului cinematografic Mosfilm.

21
/10
/14

Între 3 și 9 noiembrie 2014, Bucureștiul devine scena principală a teatrului independent românesc. Timp de o săptămână, Festivalul Național de Teatru Independent va prezenta cele mai bune producții independente din țară, workshop-uri inedite și conferințe.

21
/10
/14

Sâmbătă, 1 noiembrie, în cadrul seriei de concerte bilunare Jazzaj la ARCUB, va avea loc concertul „Gypsy Blues“, susținut de Emil Bîzgă (trompetă), Marius Vernescu (pian), Toma Zaharia Tomiță (bas) și Tudy Zaharescu (tobe). Evenimentul va avea loc la Sala ARCUB din Str. Batiște nr. 14, de la ora 20:00.

20
/10
/14

Teatrul de Artă Bucureşti prezintă, în premieră, spectacolul “MOARTEA PENTRU PATRIE”. Dragoste, trădare, violență, inocență și uitare. Destinele locuitorilor a trei apartamente dintr-un bloc se întrepătrund într-o disperată luptă pentru supraviețuire urbană. Un spectacol în distribuţia: Constantin Cojocaru, Lucian Ifrim, George Constantinescu, Paula Chirilă, Dana Voicu, Ruxandra Hule.

20
/10
/14

Un studio de înregistrări din Londra a lansat o „provocare” artistică unuia dintre cei mai valoroşi tineri pianişti români, SERGIU TUHUŢIU: studioul s-a oferit să îi înregistreze primul CD dacă reuşeşte să adune 20.000 de like-uri pe pagina sa de Facebook. După ce a făcut public acest pariu pe reţeaua de socializare, povestea s-a transformat într-un fenomen viral, rezultatul fiind acela că în două zile pagina sa a obţinut 24.000 de like-uri, iar înregistrările CD-ului au fost programate pentru finalul verii 2014.

20
/10
/14

Producătorii Ridley Scott şi Lynda Obst lucrează la o miniserie de televiziune, bazată pe cartea "The Hot Zone" a lui Richard Preston, publicată în 1994, despre izbucnirea epidemiilor de febră hemoragică, inclusiv cea provocată de virusul Ebola. Potrivit The Hollywood Reporter, serialul va fi produs de studiourile de televiziune Fox, după un scenariu adaptat de Jeff Vintar.