Primele achiziții publice de artă contemporană la MNAC după 12 ani
https://www.ziarulmetropolis.ro/primele-achizitii-publice-de-arta-contemporana-la-mnac-dupa-12-ani/

Guvernul, prin Ministerul Culturii, a acordat Muzeului Naţional de Artă Contemporană 2.000.000 lei pentru creşterea patrimoniului cultural al României.

Un articol de Liliana Matei|16 septembrie 2020

MNAC anunță prelungirea termenului pentru înscrierea dosarelor în cadrul primei proceduri de achiziții publice de artă contemporană din ultimii 12 ani. Termen limită pentru înscrierea dosarului: 30 septembrie 2020, orele 17:00. Dosarul de participare se trimite în format digital, direct sau prin wetransfer.com la adresa de e-mail: [email protected].

Venind în întâmpinarea, dar și răspunzând la întrebările suscitate de lansarea procedurii de Achiziții opere de artă MNAC 2020, Comisia Tehnică vine cu următoarele precizări:

  1. MNAC va achiziționa NUMAI lucrări originale, cu caracter de unicat.
  2. În ceea ce privește mediile care implică multiplicare, serii, ediții (tehnici grafice, tehnici fotografice, artă digitală, film/video, sculptură turnată, piese de artele focului, etc.), MNAC nu este interesat decât de ediții limitate, și încurajează achiziționarea primului exemplar (ex. 1 / exemplar de artist), a întregii serii, și a matriței originale, după caz.
  3. Privitor la oferta pe generații, MNAC încurajează la artiștii născuți până în anul 1965 oferta de lucrări cu valoare istorică, realizate preferabil până în 1990.
  4. MNAC încurajează aplicanții să facă un efort curatorial referitor la propria operă, și să includă în ofertă, alături de operele propuse, materiale documentare cu valoare de unicat legate de producerea/traseul acestora.

Prin aceste criterii, MNAC urmărește deopotrivă creșterea patrimoniului statului român și sprijinirea artiștilor în efortul de prezervare a operei lor la nivelul de atenție instituțională pe care o merită.

Anul acesta bugetul MNAC a fost suplimentat de Ministerul Culturii cu 2.000.000 de lei pentru achiziția publică de lucrări de artă contemporană. Procedura se va derula în două faze distincte: 1. selecția competitivă, urmată de 2. negocierea fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare (procedură distinctă de atribuire) cu fiecare dintre câștigătorii selecționați de Juriu.

Noua sesiune de achiziții de artă contemporană, lansată în contextul de stres economic al pandemiei COVID-19, vizează creația artiștilor vizuali în viață, originari din România, activi pe scena de artă în țară și / sau în străinătate, indiferent de mediul în care lucrează, și este menită să crească patrimoniul cultural gestionat prin colecția MNAC. Achizițiile vor constitui un stimulent pentru producția artistică actuală, iar procedurile vor viza operele de artă originale, din toate mediile, inedite, relevante pentru constituirea canonului artei contemporane, opere aparținând atât artiștilor de referință ai istoriei recente, din România sau diaspora, cât și tinerelor generații.

Juriul, alcătuit conform principiilor deontologice ICOM, este format din 11 membri titulari și doi supleanți, iar în structura sa se vor regăsi reprezentanți ai Consiliului Științific al MNAC, ai universităților de profil din București și din țară, ai sectorului independent, precum și specialiști desemnați de către Uniunea Artiștilor Plastici.

Moștenită în mare parte pe cale instituțională și reflectând până în anii 1990 mecanismele de achiziții ale vechilor structuri comuniste de propagandă culturală, colecția Muzeului Național de Artă Contemporană reflectă viața artistică din România postbelică, nu doar după criterii de valoare, ci și din perspectiva complexă a contextului social, economic și politic. Sesiunile de achiziții organizate după înființarea MNAC au completat acest fond cu lucrări semnificative – independent de presiuni de ordin ideologic, politic, conjunctural. Prin acest demers, MNAC s-a profilat ca instituția de referință pentru colecționarea, conservarea, cercetarea și valorificarea muzeografică a creației vizuale reprezentative în România post-1989.

Prezenta sesiune de achiziții se definește prin dimensiunea de cercetare – centrală activității muzeale, în strânsă corelare cu dimensiunea procesuală a actului de creație artistică. Pornind de la premisa că Muzeul contribuie prin creșterea Colecției la scrierea istoria artei contemporane din România, strategia acestei sesiuni se va sprijini pe cei doi poli creați de MNAC în ultimii ani: Expoziția Permanentă și Centrul de Documentare și Cercetare a Culturii Vizuale „Mihai Oroveanu”.

Luând în considerare șansa de a participa la aceste două importante programe, artiștii sunt invitați să privească la istoriile lor personale și să propună lucrări care evidențiază căutările desfășurate în intimitatea atelierului. Sunt încurajate propuneri care să răspundă dimensiunii de laborator a activităților MNAC, însoțind lucrările oferite spre achiziție cu materiale documentare (arhive de lucru, schițe pregătitoare, machete, desene, documentări foto, video, etc.) care vor contribui la constituirea unei priviri de ansamblu asupra procesualității artei contemporane românești, sprijinind astfel unul dintre scopurile distinctive ale muzeului – documentarea și cercetarea colecțiilor, ca garanție de studiu pentru generațiile viitoare.

FOTO

Văzând Istoria – 1947-2007. Colecția MNAC / Seeing History – 1947-2007. The MNAC Collection

(15.11.2018 – ) / vedere din expoziție / installation view

Credit foto: Dani Ghercă

05
/04
/17

“Rerotikon”, prima expoziție de artă erotică găzduită de Galeria Rotenberg-Uzunov din București, va fi vernisată joi, 6 aprilie, ora 19.00. Semnatara picturilor expuse este tânăra artistă Diana Manole, care explorează puterea de seducție a nudurilor umane, cu accente vintage din pin-up-ul american într-o combinație cu tușa mult mai recentei Școli de la Cluj.

30
/03
/17

Prințul Charles a sosit, în această dimineața, la Muzeul Național al Satului "Dimitrie Gusti", fiind întâmpinat de directoarea instituției, Paula Popoiu, și de Irina Cajal, subsecretar de stat în Ministerul Culturii. Alteța Sa Regală a fost primită cu pâine și sare.

26
/03
/17

Muzeul Național de Artă al României, în parteneriat cu Institutul Francez, vă invită marți, 28 martie 2017, orele 18.30, la conferința „Victor Brauner, pictopoet și iluminator”, susținută de Mihaela Petrov, critic și istoric de artă. Conferința face parte din seria de evenimente ce marchează luna martie ca lună a Francofoniei.

20
/03
/17

Fotograful Mircea Albuțiu vă prezintă 10 imagini din seria de 40, numită New Energy. Seria a fost expusă la Arcade 24 în Bistrița Năsăud în septembrie 2015; în 28 aprilie 2017 va fi vernisată la Teatro Jose Lucio da Silva din Leiria, Portugalia iar în august 2017 la sediul ICR din Lisabona.

01
/03
/17

Povestea mărţişorului a supravieţuit în diferite forme până în prezent, de la firul simplu răsucit în alb şi roşu până la cel virtual. Mărţişor, Mărţişug sau Marţ era consemnat de etnologii începutului de secol XX ca obicei de 1 martie, prezent nu numai la români, dar şi la bulgarii şi albanezii din Balcani. Ţăranii păstrau obiceiul în fiecare început de primăvară, ca semn protector împotriva bolilor şi a nenorocului.

27
/02
/17

O schiţă realizată de Rembrandt, care reprezintă un câine, a fost autentificată după ce timp de 250 de ani a fost atribuită unui pictor german specializat în tablouri cu animale. Descoperirea a fost descrisă drept ”o senzaţie” de reprezentanţii Muzeului Herzog Anton Ulrich, din Braunschweig, unde schiţa a fost expusă timp de mai multe decenii şi era prezentată ca o lucrare a artistului Johann Melchior Roos.