Probabil cea mai MARE colectie de pictura din lume: Un site creat sub forma unui „muzeu fara ziduri”
https://www.ziarulmetropolis.ro/probabil-cea-mai-mare-colectie-de-pictura-din-lume-un-site-creat-sub-forma-unui-muzeu-fara-ziduri/

 Toate tablourile din Marea Britanie din domeniul public – 210.000 de pânze pictate de 45.000 de artişti – vor fi grupate pe acelaşi site şi vor putea fi consultate printr-un simplu clic, aceasta fiind, fără îndoială, cea mai mare colecţie de pictură din lume.   Asociaţia Public Catalogue Foundation (PCF) a avut nevoie de zece ani pentru a […]

Un articol de Andrada Văsii|9 noiembrie 2012

 Toate tablourile din Marea Britanie din domeniul public – 210.000 de pânze pictate de 45.000 de artişti – vor fi grupate pe acelaşi site şi vor putea fi consultate printr-un simplu clic, aceasta fiind, fără îndoială, cea mai mare colecţie de pictură din lume.

 

Asociaţia Public Catalogue Foundation (PCF) a avut nevoie de zece ani pentru a construi cu ajutorul BBC acest uriaş muzeu virtual, denumit „Your Paintings” („Picturile Voastre”). În aceşti 10 ani, reprezentanţii PCF au străbătut Marea Britanie, ajungând până în cele mai îndepărtate colţuri ale ţării, din Shetland până în insulele anglo-normande şi trecând prin arhipelagul Scilly, pentru a face recensământul tablourilor şi pentru a le fotografia.

„Regatul Unit al Marii Britanii posedă o colecţie foarte importantă de pânze, însă 80% dintre ele nu sunt expuse. Ele sunt depuse în muzee” care nu dispun de spaţiu suficient pentru a prezenta toate tablourile „sau în clădiri publice în care oamenii nu au acces”, afirmă Andy Ellis, directorul PCF. „Iar două treimi dintre ele probabil că nu au fost fotografiate niciodată”.

Aproximativ 100 de persoane au participat la acest proiect. A fost o muncă titanică. Pe lângă muzee, care i-au sprijinit în acest demers, reprezentanţii asociaţiei au vizitat universităţi, primării, edificii comunale, biblioteci, spitale, comisariate de poliţie, aducând la lumină inclusiv tablourile aflate în sălile ce nu pot fi vizitate, din pivniţe şi din poduri.

Ei au vizitat chiar şi o grădină zoologică, un far şi şcoli de artă, descoperind operele din tinereţea unor nume mari din pictura britanică, precum David Hockney.

Într-un spital londonez, ei au descoperit un tablou de Paolo Veronese. La primăria din Bristol, au găsit un uriaş triptic de William Hogarth, agăţat pe un zid, printre mii de computere şi fotocopiatoare. Într-un adăpost atomic construit în perioada Războiului Rece, au găsit un tablou de James Abott Whistler, depozitat acolo de primăria locală, care îşi are birourile deasupra.

Asociaţia şi-a concentrat atenţia asupra picturilor în ulei, în acril şi în tempera (pigmenţii sunt combinaţi cu ajutorul unui gălbenuş de ou, aceasta fiind o tehnică străveche). Acuarelele şi desenele erau prea numeroase pentru bugetul total alocat acestei operaţiuni – 6 milioane de lire sterline (7,5 milioane de euro) -, finanţată în majoritate prin donaţii private.

PCF nu a lăsat însă nimic la o parte: „Este un proiect democratic, care include toate operele, indiferent de calitatea sau de starea de conservare a lor, pentru a permite oamenilor să vadă integralitatea acestei colecţii. Ei sunt aceia care vor decide dacă le plac sau nu anumite opere. Nu cred că există un proiect echivalent în altă parte pe Glob”, a adăugat Andy Ellis.

Până la sfârşitul anului, toate cele 210.000 de tablouri recenzate vor fi expuse online pe site-ul creat de BBC, în care cele mai mari nume din pictură, precum Rembrandt şi Rafael, se vor afla alături de mii de alţi artişti necunoscuţi.

10% dintre aceste pânze nu au putut fi, de altfel, atribuite cu certitudine unor artişti. Multe dintre modelele din picturi sunt necunoscute.

Pentru a „finaliza acest puzzle”, asociaţia britanică va apela la o serie de experţi de artă, însă a cerut şi ajutorul publicului pentru a „eticheta” tablourile.

„Oamenii pot, de exemplu, să recunoască un strămoş sau pe primarul unui oraş” într-o astfel de pânză, explică Andy Ellis, un fost finanţator al unei echipe de fotbal, care a devenit pasionat de artă şi se gândeşte deja la etapa următoare: să lărgească acest proiect şi în domeniul sculpturii.

„Aceasta este concretizarea cea mai desăvârşită a visului lui Malraux”, afirmă directorul Academiei regale britanice de arte, Charles Saumarez Smith, într-un comentariu postat pe site-ul proiectului „Your Paintings”. Scriitorul André Malraux a descris, în Franţa postbelică, viziunea sa „Un musée sans murs”, ce ar putea fi inventată cu ajutorul „magiei” artei fotografice.

 

 

Sursa: Mediafax

31
/10
/16

Disco Titanic, de Radu Pavel Gheo, un roman cu adolescenţi maturizaţi traumatic într-o lume copleşită de puseuri naţionaliste sau localiste, a apărut în colecția Ego. Proză a Editurii Polirom, şi în ediţie digitală. „Radu Pavel Gheo este un scriitor strălucit, ce va marca o epocă.” - Mircea Iorgulescu

31
/10
/16

Serenada pentru vioară, orchestră de coarde, harpă şi percuţie de Bernstein este o lucrare care poate fi foarte rar auzită în România. Ea va fi interpretată la Sala Radio vineri, 4 noiembrie, de la ora 19.00, de violonistul Liviu Prunaru, alături de Orchestra Naţională Radio, sub bagheta dirijorului Gabriel Bebeşelea.

31
/10
/16

Cel de-al patrulea lungmetraj regizat de Radu Jude, „Inimi cicatrizate”, o adaptare liberă după opera literară a lui Max Blecher, va rula în cinematografele din România din 18 noiembrie, pelicula fiind distribuită de micro FILM. Cu această ocazie, Editura Humanitas publică o ediție specială a romanului ”Inimi cicatrizate”. Este pentru prima dată când M. Blecher semnează și ilustrația copertei cărții sale, un desen în tuș negru și roșu descoperit în timpul documentării lui Radu Jude, desen care a devenit imaginea centrală a afișului filmului.

30
/10
/16

În cadrul Festivalului Naţional de Teatru, pe 27 şi 28 octombrie 2016 la Teatrul Bulandra, sala „Liviu Ciulei”, spectacolul „Linoleum“ (pe un text al fraţilor Presniakov) al Teatrului Naţional din Cluj-Napoca, a descreţit frunţile bucureştenilor cu umor negru, de calitate.

30
/10
/16

Zonă seismică acceptată azi de toată lumea, Bucureştiul are o lungă istorie în spate, presărată de cutremure frecvente, distrugătoare şi peste putinţă de prevăzut. Prima consemnare documentară datează din 1681, în domnia lui Şerban Cantacuzino, cu precizarea că „n-au mai pomenit altădată nimenea”.

30
/10
/16

Ei bine, moda Halloween-ului ajunge și pe un disc de muzică clasică, însă chiar în ajunul Halloween-ului se lansează și un antidot, un disc cu muzică de Mozart. Ambele, foarte bine cântate.

29
/10
/16

Cea de-a noua zi – penultima - a Festivalului Naţional de Teatru se constituie într-un complex de rafinate evenimente dedicate scenei contemporane şi artiştilor care o slujesc. Fără îndoială, capul de afiş al seriei de spectacole programate în această seară îl constituie prima reprezentaţie din FNT a ”Livezii de Vişini” de A.P. Cehov, în viziunea regizorală a renumitului Lev Dodin –  invitat special al Festivalului, împreună cu trupa sa de actori de la Maly Drama Teatr - Théâtre de l'Europe, din Sankt Petersburg, Rusia.

29
/10
/16

Artistul american Bob Dylan, care nu a făcut declarații după ce a fost desemnat câștigătorul premiului Nobel pentru Literatură, a anunțat că va merge la Stockholm pentru a primi această recompensă ''uluitoare, de necrezut''.

29
/10
/16

Arcadie Rusu este directorul Centrului Independent Coregrafic LINOTIP. Coregraf, dansator, performer, licențiat și absolvent de Master în Artă Coregrafică la U.N.A.T.C, acesta vorbeşte în faţa camerei mânuite de fotograful Simion Buia despre experiența sa cu teatrul.

28
/10
/16

Unul dintre cei mai importanţi compozitori contemporani este invitatul lui Cătălin Ştefănescu la Garantat 100%. Interviul cu Philip Glass, exclusivitate TVR, se vede duminică, 30 octombrie, de la 23.00, la TVR 1, TVR HD şi TVR+.„Vom povesti despre ce însemna lumea Americii acelor ani, despre cum arăta viaţa unui tânăr artist în acei ani, despre magazinul de discuri al tatălui lui Philip Glass, precum şi despre atmosfera muzicală a acelei perioade”. (Cătălin Ştefănescu)

28
/10
/16

Schimbatul unei baterii la ceas nu e o chestiune deloc simplă dacă vrei să apelezi la un profesionist. De cele mai multe ori cu acest lucru mă ocup eu, dar cum în colecție am și piese care au nevoie de o presă pentru refixarea capacului sunt nevoit să apelez la oameni pricepuți.