După succesul Scenei Digitale, care a atras abonaţi din întreaga lume şi vizualizări record, filmul „Cea mai frumoasă zi”, regizat de Ofelia Popii, va inaugura marţi, 8 iunie 2021, cel mai nou proiect al Naţionalului sibian, realizat în colaborare cu Asociaţia EXPLOSGC şi cu Multiplexul CineGOLD.
Un articol de Petre Ivan|2 iunie 2021
Începând cu luna iunie, iubitorii teatrului și filmului se pot bucura de producțiile Scenei Digitale în confortul sălilor CineGOLD din Promenada Mall Sibiu. La proiecția de deschidere, spectatorii vor avea parte de o sesiune de autografe cu îndrăgita actriță Ofelia Popii, dar și cu actorii din distribuția filmului, Ciprian Scurtea și Adrian Matioc. Costul unui bilet este în valoare de 28 de lei și poate fi achiziționat prin casieriile de la intrarea în sălile de cinema și online folosind aplicația CineGOLD.ro. Acesta este doar un prim pas către a ajunge la un public cât mai divers prin intermediul marilor ecrane.
TEATRU LA CINEMA
Program iunie 2021
Marți, 8 iunie 2021
Ora 19:00
„Cea mai frumoasă zi” – regia Ofelia Popii
Marți, 15 iunie 2021
Ora 19:00
„Femei” – concept semnat Raluca Iani
Marți, 22 iunie 2021
Ora 19:00
„Mici crime conjugale” – de Mariana Cămărășan și Amalia Florina Iorgoiu
Marți, 29 iunie 2021
Ora 19:00
„Orb de mină” – regia Bogdan Sărătean
„Cea mai frumoasă zi” – despre fericirea împărtășită prin acte de bunătate și sacrificiu
„Trăim în izolare și murim în singurătate. Destinul este propriul psihic care ne conduce cu o voință ce nu ne aparține. Avem nevoie de celălalt pentru a găsi un scop, un sens într-o competiție care duce la exterminare. Ce înseamnă să pierzi? Ce înseamnă să câștigi? Ce e nevoia asta aproape animalică de a fi câștigător? În câteva clipe, în timpul unei vieți care ține cât o zi, salvarea este râsul. Trăim în clișee, ne construim reguli pe care le spargem ca să construim alte reguli, luptăm pentru libertăți care nu fac altceva decât să ne constrângă. Râsul, el singur, eliberează. Să râdem atunci de viață și moarte, de dragoste și ură, de ideea de om! ” – Ofelia Popii
„Femei”, sau sufletul complex, contradictoriu, cald și incisiv feminin
Dramă, ironie, umor absurd, tragicomedie – toate acestea sunt filtrate printr-o paletă amplă de trăiri, de încercări disperate de a-l înțelege pe celălalt, de momente meschine sau pline de tandrețe, dar și de eșecuri personale care te apropie mai mult de adevăratul tău sine. „Femei” este un spectacol ce orbitează în jurul unui singur mare personaj – Femeia, alături de încarnările sale succesive care ne deschid porțile înspre micro-scenarii cotidiene subtil interconectate pentru a surprinde anatomia unui singur suflet complex, contradictoriu, cald și incisiv… Sufletul feminin.
„Mici crime conjugale” – drama la comun
„Cred în puterea teatrului de a ne face să pătrundem în adâncurile proprii, în a ne releva inconștientul.” – Amalia Florina Iorgoiu
„Menirea teatrului e de a căuta adevărul. Iar puterea lui vine din conținutul său intens, amplu, sfredelitor, purtat de oameni și împărtășit oamenilor. Purtăm marca întâlnirii cu Albee, așa cum purtăm acum marca întâlnirii cu Schmitt. Punem în centrul valorilor adevărul. Dar putem noi defini adevărul? Nu știm, întotdeauna depindem de context, de situație. Credința mea e legată mai ales de iubire, iar iubirea fără iertare nu e iubire. Nouă, ca spectatori ni se arată ceea ce e dincolo de aparențe, tocmai pentru a înțelege, iar teatrul nu dă cu indiferență la o parte vălul aparenței, ci o face prin emoția noastră, care ne deschide inima. Cuplul la Alebee, ca și la Schimitt se află într-un război, nu doar pentru că Martha și George sau Lisa și Gilles sunt personaje excepționale, aflate în relații excepționale, ci pentru că interacțiunea umană ajustează întotdeauna într-o măsură ideea de libertate. Adevărul care eliberează nu e cunoașterea la scara unu la unu a faptelor, ci iubirea.” – Mariana Cămărășan
„Orb de mină” – pentru un „de-a râsu’-plânsu’” autentic
Sat de munte. Transilvania. Zilele noastre. Oameni singuri. Singuri împreună. Un străin tulbură liniștea așezării. E polițist. Investighează ceva. După sosirea lui nimic nu va mai fi la fel. Iar aparenta liniște a așezării pare să ascundă monștri. Care ies la iveală în cele mai diverse forme: lăcomie, xenofobie, crimă. Iar între timp râdem. Râdem mult, cu gura până la urechi. Ca la cea mai veselă piesă bulevardieră. Iar eroii sunt orbi și minusculi.
Un text despre xenofobie și prejudecată. Un spectacol despre vină și singurătate. Despre imposibila mântuire.
