Purificarea naţiunii de Vladimir Solonari, la Polirom
https://www.ziarulmetropolis.ro/purificarea-natiunii-de-vladimir-solonari-la-polirom/

Editura Polirom a lansat în această săptămână cel de-al doilea volum al recentei colecţii „Studii Româneşti”: Purificarea naţiunii. Dislocări forţate de populaţie şi epurări etnice în România lui Ion Antonescu, 1940-1944 de Vladimir Solonari, în traducerea lui Cătălin Drăcşineanu, disponibil în curînd şi în ediţie digitală.

Un articol de Petre Ivan|15 august 2015

Purificarea naţiunii oferă o amplă analiză a naţionalismului extremist şi a politicilor etnice din timpul regimului Antonescu.

Din 1940 pînă în 1944, cît timp a fost aliata Germaniei naziste, România a pus în aplicare politici de epurare etnică vizîndu-i nu doar pe evrei şi romi, ci toate minorităţile naţionale. Alese de guvern ca posibile modele pentru România postbelică, Basarabia şi Bucovina trebuiau curăţate sub raport etnic şi reeducate în spiritul „Noii Europe”.

De aceea aici purificarea etnică a fost efectuată extrem de brutal şi fără a ţine seama de vreo constrîngere de ordin juridic sau moral: minorităţile au fost strămutate forţat, au avut loc masacre şi pogromuri.

Vladimir Solonari arată că România nu a adoptat aceste metode sub presiunea Germaniei, ci le-a implementat din proprie voinţă.

El subliniază rolul funcţionarilor şi experţilor guvernamentali în elaborarea politicilor de purificare etnică, inclusiv a planurilor privind schimbul de populaţie, cum a fost cel care viza Cadrilaterul, şi explică de ce majoritatea acestor planuri nu au fost niciodată puse în aplicare.

Vladimir Solonari îşi completează studiul cu o analiză a atitudinii societăţii faţă de politica de purificare etnică a guvernului, arătînd că, deşi aceasta a găsit un sprijin considerabil în rîndurile românilor, au existat şi numeroase cazuri de opoziţie la diverse niveluri.

Avînd la bază o cercetare amplă, volumul reprezintă o contribuţie importantă la istoria Holocaustului şi ne ajută să înţelegem mai bine naţionalismul extremist şi regimul Antonescu. – International History Review

Din cuprins:

Vladimir Solonari

Purificarea

Colonizare şi strămutare: primele experienţe româneşti • Eugenie românească: rasism fără „rasă” • Schimbul de populaţie cu Bulgaria: „o oportunitate ratată”? • Proiectul „Provincia model” • Costul utopiei • Românizarea • Deportarea romilor • Să fie lăsaţi să treacă în străinătate şi să rămînă acolo

Despre Vladimir Solonari

Vladimir Solonari este doctor în istorie al Universităţii de Stat din Moscova. În 2001 a fost public policy scholar la Woodrow Wilson Center. În prezent este associate professor la University of Central Florida. Interesele sale de cercetare includ istoria Rusiei, Europa de Est şi Holocaustul.

Colecţia „Studii Româneşti/Romanian Studies/Études Roumaines/Rumänische Studien”, coordonată de Irina Livezeanu şi Lavinia Stan, cuprinde monografii, culegeri unitare de studii semnate de un singur autor, precum şi volume colective ce reunesc contribuţii pe teme specifice studiilor româneşti. În cadrul colecţiei vor apărea traduceri ale unor cărţi publicate la edituri din străinătate, dar şi volume scrise în limba română.

Ca metodă de evaluare, colecţia utilizează blind peer review pentru a selecta manuscrise de cea mai înaltă calitate, redactate într-un stil accesibil.

Colecţia are în vedere volume cu relevanţă contemporană şi rigoare academică semnate sau coordonate de membri Societăţii pentru Studii Româneşti.

Foto: Purificarea naţiunii, Vladimir Solonari -Polirom

22
/03
/16

Peste aproximativ o săptămână, debutează ediţia de primăvară a Kilipirim, cel mai important târg de carte cu discount din România. De miercuri, 30 martie, până duminică, 3 aprilie, cele mai însemnate edituri autohtone îşi aşteaptă vizitatorii la etajul al doilea al Unirea Shopping Center, Aripa Călăraşi. 

22
/03
/16

Editura RAO anunţă apariţia volumului ,,Grace. Biografia”, de Thilo Wydra, un tribut adus lui Grace Kelly, actriţă de succes, câştigătoare a unui premiu Oscar, devenită prinţesă prin căsătoria cu prinţul Rainier al III-lea de Monaco.

21
/03
/16

Mă văd aievea aruncându-mă în adâncul internetului, călătorind, cine poate şti cum, prin neştiutele servere ale Domnului, până la prietenul meu virtual T.O. Bobe. Mă văd aievea ieşind din computerul dumnealui personal, luându-l de guler şi plesnindu-l cu două palme - blând, dar ferm, amical, dar răsunător. I-aş spune, dând în el, întocmai aceste cuvinte: de ce nu mai publici, mă nenorocitule, poezie?

20
/03
/16

Radu Jude, Daniela Luca şi Simona Sora sunt invitați la cea de-a 123-a ediție a clubului de lectură Institutul Blecher, care are loc duminică, 20 martie, la ora 19.00, la Tramvaiul 26 (str. Cercului, nr. 26) și al cărei subiect va fi chiar fascinantul scriitor interbelic.

19
/03
/16

„O istorie a Tibetului” de Sam van Schaik, cel mai nou titlul al colecției Historia a Editurii Polirom, propune o incursiune în poveștile unui tărâm misterios al lumii, care continuă să fascineze.

17
/03
/16

Miercuri, 23 martie, de la ora 19.00, editura Nemira lansează în cadrul Întâlnirilor Yorick cartea De ce râdem la teatru. O explorare practică a comediei fizice, scrisă de multi-premiatul regizor John Wright. Evenimentul are loc la ceainăria Serendipity, de pe strada Dumbrava Roșie, nr. 12 (la câteva minute de mers pe jos de la Teatrul Bulandra, Sala Toma Caragiu).

17
/03
/16

Ministrul Culturii Vlad Alexandrescu este unul dintre cei mai activi miniştri din Cabinetul Dacian Cioloş. Fost ambasador în Luxemburg, nepot al marelui om de litere Tudor Vianu, profesor universitar consacrat, doctor la Paris  cu o lucrare asupra căreia nu planează suspiciuni de plagiat. Ce caută acest om în Guvernul României?

17
/03
/16

Academicianul şi matematicianul Solomon Marcus a încetat din viață, în această dimineaţă, la Institutul "C. C. Iliescu" din Capitală. Academicianul avea 91 de ani.

16
/03
/16

„În anii '80, în plină dictatură ceaușistă, Umberto Eco a venit la București la lansarea traducerii românești a „Numelui trandafirului”. Întâlnirea a fost secretă, doar cu scriitori selectați atent. Câțiva optzeciști au aflat însă și au încercat, zgomotos, să intre în sală. De teama scandalului (Eco trebuia să apară din clipă-n clipă), la intervenția unui critic important, au fost lăsați și ei la întâlnire. Așa am apucat să-l vedem și să-l auzim pe scriitorul care era pe buzele tuturor în lume”, scrie Mircea Cărtărescu, într-un editorial publicat în numărul din martie al revistei Q Magazine şi intitulat „Un ecou la moartea lui Eco”

15
/03
/16

Editura Nemira lansează prima parte a Trilogiei Balcanice – Marea șansă, scrisă de prozatoarea britanică Olivia Manning. Cartea apare în colecția Babel, coordonată de Dana Ionescu, în traducerea Dianei Stanciu.

15
/03
/16

Florin Iaru, Marius Chivu, Cristian Teodorescu și Dan Pleşa lansează o revistă de proză scurtă. Prima revistă românească de acest fel. Intitulată "iocan", noua revistă se adresează cititorilor şi scriitorilor care doresc să îşi scoată prozele de la sertar şi să le publice. Lansarea acesteia va avea loc la sfârşitul primăverii.

14
/03
/16

Librăria viitorului, una în care oaspeții pot imprima cartea aleasă în câteva minute - premieră în Europa - se va deschide la Paris. Catalogul complet al cărților care pot fi achiziționate în acest mod de la noua librărie poate fi consultat pe tableta electronică înainte de a face comanda.

11
/03
/16

”Mai demult citeam mai mult. Mi-e greu să mă scot din priză. Mi-e greu să închid computerul. Recunosc. Mi-e greu să fug de la repetiţie. Când ajung acasă, de-abia aştept să plonjez într-o carte, dar mi se închid ochii”, spune „librarul de ocazie” Oana Pellea. Actriţa a adăugat, în cadarul evenimentului de la Librăria Bizantină din Capitală, că are un ”maldăr” de cărţi acasă, pe care îşi promite că le va citi într-o zi.

10
/03
/16

Ambasada Israelului în România şi Asociaţia Editorilor din România organizează marţi, 15 martie, începând cu ora 12.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, conferinta de presă prilejuită de ediţia din acest an a Salonului Internațional de Carte Bookfest, ediţie la care Israelul este invitat de onoare. „Un prilej excelent pentru publicul român de a cunoaşte mai îndeaproape autori israelieni de renume mondial, cât și de a se familiariza cu nume noi, autori de primă mărime, netraduşi încă în limba română.” (ES Tamar Samash, Ambasadoarea Israelului în România)

09
/03
/16

Conform propriilor declaraţii - Memorii, Humanitas, 1991 -, Mircea Eliade s-a născut în urmă cu 109 ani („M-am născut la București, la 9 martie 1907”). Există totuși o notă de subsol a editurii care spune că data reală a nașterii lui Eliade este 28 februarie/13 martie 1907 (s.v.), conform actului de naștere descoperit și publicat de Constantin Popescu-Cadem în Revista de istorie și teorie literară în 1983