Purificarea naţiunii de Vladimir Solonari, la Polirom
https://www.ziarulmetropolis.ro/purificarea-natiunii-de-vladimir-solonari-la-polirom/

Editura Polirom a lansat în această săptămână cel de-al doilea volum al recentei colecţii „Studii Româneşti”: Purificarea naţiunii. Dislocări forţate de populaţie şi epurări etnice în România lui Ion Antonescu, 1940-1944 de Vladimir Solonari, în traducerea lui Cătălin Drăcşineanu, disponibil în curînd şi în ediţie digitală.

Un articol de Petre Ivan|15 august 2015

Purificarea naţiunii oferă o amplă analiză a naţionalismului extremist şi a politicilor etnice din timpul regimului Antonescu.

Din 1940 pînă în 1944, cît timp a fost aliata Germaniei naziste, România a pus în aplicare politici de epurare etnică vizîndu-i nu doar pe evrei şi romi, ci toate minorităţile naţionale. Alese de guvern ca posibile modele pentru România postbelică, Basarabia şi Bucovina trebuiau curăţate sub raport etnic şi reeducate în spiritul „Noii Europe”.

De aceea aici purificarea etnică a fost efectuată extrem de brutal şi fără a ţine seama de vreo constrîngere de ordin juridic sau moral: minorităţile au fost strămutate forţat, au avut loc masacre şi pogromuri.

Vladimir Solonari arată că România nu a adoptat aceste metode sub presiunea Germaniei, ci le-a implementat din proprie voinţă.

El subliniază rolul funcţionarilor şi experţilor guvernamentali în elaborarea politicilor de purificare etnică, inclusiv a planurilor privind schimbul de populaţie, cum a fost cel care viza Cadrilaterul, şi explică de ce majoritatea acestor planuri nu au fost niciodată puse în aplicare.

Vladimir Solonari îşi completează studiul cu o analiză a atitudinii societăţii faţă de politica de purificare etnică a guvernului, arătînd că, deşi aceasta a găsit un sprijin considerabil în rîndurile românilor, au existat şi numeroase cazuri de opoziţie la diverse niveluri.

Avînd la bază o cercetare amplă, volumul reprezintă o contribuţie importantă la istoria Holocaustului şi ne ajută să înţelegem mai bine naţionalismul extremist şi regimul Antonescu. – International History Review

Din cuprins:

Vladimir Solonari

Purificarea

Colonizare şi strămutare: primele experienţe româneşti • Eugenie românească: rasism fără „rasă” • Schimbul de populaţie cu Bulgaria: „o oportunitate ratată”? • Proiectul „Provincia model” • Costul utopiei • Românizarea • Deportarea romilor • Să fie lăsaţi să treacă în străinătate şi să rămînă acolo

Despre Vladimir Solonari

Vladimir Solonari este doctor în istorie al Universităţii de Stat din Moscova. În 2001 a fost public policy scholar la Woodrow Wilson Center. În prezent este associate professor la University of Central Florida. Interesele sale de cercetare includ istoria Rusiei, Europa de Est şi Holocaustul.

Colecţia „Studii Româneşti/Romanian Studies/Études Roumaines/Rumänische Studien”, coordonată de Irina Livezeanu şi Lavinia Stan, cuprinde monografii, culegeri unitare de studii semnate de un singur autor, precum şi volume colective ce reunesc contribuţii pe teme specifice studiilor româneşti. În cadrul colecţiei vor apărea traduceri ale unor cărţi publicate la edituri din străinătate, dar şi volume scrise în limba română.

Ca metodă de evaluare, colecţia utilizează blind peer review pentru a selecta manuscrise de cea mai înaltă calitate, redactate într-un stil accesibil.

Colecţia are în vedere volume cu relevanţă contemporană şi rigoare academică semnate sau coordonate de membri Societăţii pentru Studii Româneşti.

Foto: Purificarea naţiunii, Vladimir Solonari -Polirom

28
/02
/22

Margaret MacMillan, autoarea bestsellerurilor „Făuritorii păcii”, „Războiul care a pus capăt păcii” și „Oamenii istoriei” oferă o perspectivă provocatoare asupra războiului ca o componentă esențială a umanității în noul său volum: „Războiul. Cum ne-au modelat conflictele”, publicat de Editura Trei în colecția Istorie.

24
/02
/22

CARTEA DE CINEMA Cinefilii care au îndrăgit celebra autobiografie a lui Ingmar Bergman, “Lanterna magică”, apărută şi în română la Editura Meridiane în 1994, s-ar putea să fie puţin dezamăgiţi sau măcar surprinşi de continuarea volumului, lansată la noi cu titlul “Imagini. Viaţa mea în film” şi scoasă recent de Editura Nemira (în traducerea Ioanei Ghişa şi cu o prefaţă de Andrei Gorzo).

18
/02
/22

Inspirată de prietenia dintre Constantin Brâncuși și James Joyce, pianista Ana Silvestru a pus în scenă un concert de muzică clasică. Acesta va avea loc la Sala Radio de la București chiar de ziua lui Constantin Brâncuși, pe 19 februarie, de la ora 19:00.

15
/02
/22

Editura Humanitas Fiction și Institutul Cervantes din București vă invită miercuri, 16 februarie, ora 19.30 la o întâlnire online cu scriitorii Francesc Miralles și Ángeles Doñate prilejuită de lansarea romanului Un ceai la capătul lumii – recent apărut în traducerea Tudorei Șandru Mehedinți în colecția „Raftul Denisei“, colecție coordonată de Denisa Comănescu – un roman memorabil despre aventura vieții, inspirat de povestea reală, relatată în 2009 de revista Time, a japonezului Yukio Shige, care a salvat de la sinucidere aproape 700 de persoane. Participă: Scriitorii Francesc Miralles și Ángeles Doñate, Tudora Șandru Mehedinți, traducătoarea romanului, Ana Maria Onisei, scriitoare și jurnalist cultural și Dana Pîrvan, critic literar. Moderatorul întâlnirii va fi Denisa Comănescu, director al Editurii Humanitas Fiction.

14
/02
/22

Școala Gimnazială Nr. 194, București, în parteneriat cu Teatrul Evreiesc de Stat, cu sprijinul Inspectoratul Școlar al Municipiului București organizează marți, 15 februarie, de la ora 10.00, evenimentul on-line ”Cu cărțile deschise...”, cu prilejul Zilei Naționale a Lecturii.

10
/02
/22

Biblioteca Metropolitană București (BMB) prin Direcția Cultură, Învățământ, Turism a Primăriei Municipiului București, sărbătorește Ziua Națională a Lecturii printr-o serie de activități online si offline. Astfel, la Palatul Parlamentului, scriitorul Petre Crăciun va susține un atelier de lectură pentru copii.

09
/02
/22

Pe 10 februarie, actorul Victor Rebengiuc împlinește 89 de ani. În rândurile care urmează, vă propunem o scurtă incursiune în biografia artistului care de-a lungul timpului a știut să se arate atât de generos pe scenă și atât de discret în afara ei. Din 2011, numele său se regăsește și pe Aleea Celebrităților din București, proiect inițiat de Teatrul Metropolis pentru a celebra valoarea artistică.