Puțină umbră pe verandă
https://www.ziarulmetropolis.ro/putina-umbra-pe-veranda/

Rulează în cinematografe filmul artistic „Copacul vrajbei noastre”, regizat de H.G. Sigurosson. O peliculă islandeză, ciudată, crudă şi comică.

Un articol de Andrei Crăciun|10 august 2018

Vară islandeză. Necazuri între vecini cu privire la un copac care lasă umbră pe veranda unui cetățan.

În spatele acestei întâmplări mici se ascund dramele cele mari de care – iată – nici măcar islandezii nu sunt scutiți.

Dincolo de calitățile artistice ale peliculei, pe care le veți cântări dumneavoastră singuri în sala cinematografului (e un film îngrozitor despre singurătate, până la urmă), aș vrea să vă supun atenției alte aspecte.

Aspect 1. În filmul Copacul vrajbei noastre veți vedea că există vară chiar și în Islanda, vară în toată puterea cuvântului, vară dătătoare de speranță, în care se poate dormi chiar la cort în mijlocul naturii.

Aspect 2. Cum arată o ședință de bloc în Islanda. Cum arată locatarii și cum pun ei problema când e cazul să fie schimbată o țeavă de scurgere, de exemplu.

Aspect 3. Cum arată personalul unei grădinițe islandeze și cum aruncă o doamnă, la nervi, într-o altă doamnă cu rahatul unui câine. Cum îl strânge înainte conform la punguță. În general, v-aș ruga să fiți atenți la animalele din acest film și la relația islandezilor cu animalele.

Aspect 4. Cum își petrec bărbații islandezi în pragul pensiei timpul liber. Atenție! Ei nu sunt filmați la cârciumă, ei nu sunt filmați dând o tablă cu tricourile sulemenite peste burdihan. Niciun islandez prezent în film nu prezintă obezitate morbidă.

Aspect 5. Cum arată problema pornografiei în cadrul relațiilor de cuplu, din timpuri mai vechi până în zilele noastre islandeze.

Acestea fiind spuse, ceea ce putem constata este că filmul românesc – îndeobște tot tragicomedie – e mai puțin întunecat și cu siguranță superior ca umor (islandezii nici ciorbă nu mănâncă, fac picnic).

Totodată, când te uiți la această peliculă (care doare ca un cuțit înfipt de aproape în inimă) de la noi din lumea a treia, îți vine să sapi o groapă în adâncul pământului și să nu mai ieși de acolo niciodată.

Suntem departe rău.

Copacul vrajbei noastre, film care a avut premiera mondială la Festivalul de la Veneția, intră în cinematografele din România din 10 august 2018.

09
/05
/14

Ioana Flora a primit Premiul pentru interpretare feminină din partea Uniunii Cineaștilor din România, pentru rolul Tania din Déjà Vu (2013), producție independentă în regia lui Dan Chișu.

08
/05
/14

CRONICĂ DE FILM „#Selfie”, debutul în lungmetraj al Cristinei Iacob, este ca o postare stridentă pe Facebook care se vrea spiritual-amuzantă şi ţipă din toţi rărunchii după like-uri, deşi e superficială şi nepăsătoare că ar putea fi considerată pueril-banală.

07
/05
/14

Sâmbătă, 10 mai și duminică, 11 mai, la Noul Cinematograf Al Regizorului Român, sunteţi invitaţi la un eveniment de marcă: proiecția trilogiei "Paradise" - semnată de austriacul Ulrich Seidl -, deliciul criticii internaționale

06
/05
/14

Filmele europene și independente se bucură de un public mai numeros în 2014, datorita ediției a IV-a a proiectului cultural Cinema-Edu, dedicat liceeniilor din București și din alte 10 localități din România.

06
/05
/14

Filmul "Poziţia copilului", în regia lui Călin Peter Netzer, a câştigat marele premiu şi trofeul Uniunii Cineaştilor din România (UCIN) pe anul 2013. Gala premiilor UCIN reprezintă aprecierea juriului desemnat de UCIN pentru cele mai importante realizări cinematografice şi de televiziune ale anului precedent.

06
/05
/14

Sophia Loren, una dintre cele mai cunoscute actriţe italiene, a fost desemnată invitatul de onoare de la Cannes Classic 2014, care va celebra totodată naşterea westernului italian şi împlinirea a 30 de ani de când filmul "Paris Texas", de Wim Wenders, a primit trofeul Palme d'Or.

05
/05
/14

MARI FILME ROMÂNEŞTI UITATE „Când primăvara e fierbinte“ (1961) şi „Ţărmul n-are sfârşit“ (1963), filme aproape necunoscute, impuneau un cineast unic şi, din păcate, ignorat, atât la vremea lui, dar mai ales în prezent - Mircea Săucan.

01
/05
/14

CRONICĂ DE FILM Cel mai recent film al lui John Turturro în calitate de regizor și de actor în rol principal, „Fading Gigolo“/„Gigolo de ocazie“, este asemeni stilului de interpretare al realizatorului său: combinație în doze mici de umor, gravitate și o stranie buimăceală.