Radu Aldulescu, tradus în Ungaria
https://www.ziarulmetropolis.ro/radu-aldulescu-tradus-in-ungaria/

Romanul Proorocii Ierusalimului (ediţia a III-a, Cartea Românească, 2009; ediţia a IV-a, Polirom, 2012), de Radu Aldulescu, a apărut în limba maghiară, la Editura Napkút, în traducerea lui Kirilla Terez.

Un articol de Petre Ivan|1 februarie 2014

Romanul Proorocii Ierusalimului (ediţia a III-a, Cartea Românească, 2009; ediţia a IV-a, Polirom, 2012), de Radu Aldulescu, a apărut în limba maghiară, la Editura Napkút, în traducerea lui Kirilla Terez.

Nu este prima carte semnată de Radu Aldulescu (născut la 29 iunie 1954, la Bucureşti) – unul dintre cei mai puternici prozatori români – care se bucură de o traducere.

Versiunea franceză a romanului Amantul colivăresei / L’ Amant de la Veuve (Editura Syrtes), a intrat în martie 2013 în librăriile din Franţa.

Mai există și o traducere în limba franceză a romanului Istoria eroilor unui ţinut de verdeaţă şi răcoare, nepublicată deocamdată, dar şi o traducere în italiană a romanului Mirii nemuririi de asemenea încă nepublicată.

Radu Aldulescu

Radu Aldulescu părăseşte doar aparent, odată cu Proorocii Ierusalimului, lumea lui autohtonă atât de sumbră şi lipsită de şansă, pentru a o transporta ilegal, peste graniţă, în strălucitorul şi libertinul Paris.

Două destine paralele, Ierusalim şi Doru, două capitale, oraşul Luminilor şi un oraş în întuneric, trafic de carne vie şi prăbuşirea coloşilor industriali, concerte de pian pentru copii abuzaţi şi borcane cu murături pentru iarnă.

Copilăria lui Ierusalim se încheie brutal în lumea cupidă şi vicioasă a adulţilor, sub semnul unei stupefiante pasiuni pentru un marchiz francez decrepit şi pervers.

Doru refuză să se maturizeze în lumea nouă, care tocmai creşte pe ruinele „revoluţiei furate”. Marionete în mâna sorţii, personajele şi poveştile lor se vor intersecta în Valea Plângerii, unde doar lacrimile şi căinţa îi mai pot salva.

Radu Aldulescu

Radu Aldulescu a debutat în 1993 cu romanul Sonata pentru acordeon – Premiul Uniunii Scriitorilor din România

A mai publicat romanele: Îngerul încălecat (Phoenix, 1997), Ana Maria şi îngerii (Cartea Românească, 2010), Cronicile genocidului (Cartea Românească, 2012).

A scris scenariul filmului Terminus Paradis (regizat de Lucian Pintilie), care a obţinut Marele Premiu al Juriului la Festivalul de la Veneţia.

În anul 2008, Editura Cartea Românească i-a dedicat lui Radu Aldulescu o serie de autor.

Tot în anul 2008, Radu Aldulescu a fost distins cu Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române pentru romanul Mirii nemuririi.

Radu Aldulescu este câştigătorul Premiul literar „Augustin Frăţilă” – romanul anului 2012, ediţia a II-a, în valoare de 10.000 de Euro.

Foto cu Radu Aldulescu și Proorocii Ierusalimului – Polirom

01
/08
/15

Humanitas Multimedia vă invită marți, 4 august, la ora 19.00, pe terasa librăriei Humanitas Kretzulescu să descoperiți audiobookul verii: ,,Ferma animalelor” de George Orwell, în lectura lui Victor Rebengiuc. Discuția la care vor participa Victor Rebengiuc, Dan C. Mihăilescu și Lidia Bodea va fi urmată de lectura câtorva fragmente din nuvela lui Orwell. 

31
/07
/15

Editura Polirom vă propune şi în această săptămînă două volume fascinante, de neratat, în colecţia „Hexagon. Cartea de călătorie”: Căzînd în gol, de Joe Simpson, un bestseller al literaturii montane, şi Trenul-fantomă către Răsărit, de Paul Theroux, continuarea Bazarului pe roţi, un clasic al literaturii de călătorie.

31
/07
/15

Festivalul Dilema veche se întoarce la Alba Iulia, între 21 şi 23 august 2015, cu – anunţă organizatorii - nouă ordine de zi care răsuceşte minţile: Pleşu, Liiceanu, Patapievici, folk, jazz şi alte fineţuri muzicale, politică europeană şi idei, scriitori şi filme documentare şi, mai ales, bună dispoziție şi umor dublu rafinat. Aceasta e situaţiunea.

30
/07
/15

Teatrul Pygmalion din Viena prezintă spectacolul-lectură Insula (Die Insel), de Gellu Naum, vineri, 31 iulie, de la ora 20.00. Evenimentul marchează împlinirea a 100 de ani de la naşterea dramaturgului, poetului, prozatorului şi eseistului român. Gellu Naum (1 august 1915 – 29 septembrie 2001) este considerat cel mai important reprezentant român al curentului suprarealist și unul dintre ultimii mari reprezentanți ai acestuia pe plan european.

29
/07
/15

„Creştinismul e dogmă, e mistică, e morală, e de toate, dar e în mod special un mod de a trăi şi o soluţie şi e reţeta de fericire.” Spunea Nicolae Steinhardt, unul dintre cei mai importanți intelectuali români ai secolului trecut. S-a născut pe 29 iulie 1912.

24
/07
/15

Recitesc “Sonata Kreutzer”. E o capodoperă, scurtă, dar capodoperă. Găsesc concluziile marelui rus false, dar premisele adevărate. Demonstrația – însă – strict textual, demonstrația că viața bărbatului cu femeia pe pământ e sortită unui lung șir de chinuri care pot decurge, lesne, în crimă, demonstrația e superbă.

22
/07
/15

Abia acum am ajuns – la doi ani de când a fost publicată – să citesc “Sărbătoarea neînsemnătății”, de Milan Kundera. Sunt un kunderian rezonabil. Iubesc literatura care a plecat din Cehia pentru a ajunge în inima lucrurilor.

20
/07
/15

Duc în chestiunea bibliografiei generale povara unor lipsuri enorme. Toate aceste lipsuri enorme sunt, în același timp, o discretă dovadă de înțelepciune. Am amânat ani de zile întâlniri cu anume scriitori. Cred că în literatură, la fel ca în dragoste, întâlnirile cuvenite tot se vor întâmpla.

17
/07
/15

„Cum suntem?”, „Cum credem că suntem?”, „Cum cred alţii că suntem?”, „Cum am ajuns să fim aşa?” sunt întrebări esenţiale atât pentru fiecare dintre noi, cât şi pentru întreaga societatea românească. În volumul Psihologia poporului român. Profilul psihologic al românilor într-o monografie cognitiv-experimentală, apărut la Editura Polirom, disponibil în librării din această săptămînă, renumitul psiholog Daniel David ne oferă, într-o manieră analitică riguroasă şi complexă, răspunsuri bine documentate.