Repere cotidiene pentru memoria culturală ieșeană
https://www.ziarulmetropolis.ro/repere-cotidiene-pentru-memoria-culturala-ieseana/

Muzeul Naţional al Literaturii Române Iaşi demarează un nou proiect de revitalizare a memoriei culturale a Iaşului, prin marcarea, cu ajutorul plăcilor memoriale, a unor clădiri / locuri semnificative pentru istoria cultural-literară a oraşului.

Un articol de Petre Ivan|24 martie 2016

Proiectul face parte din planul managerial 2013-2017 al instituției și își propune (re)punerea în valoare, prin marcare, a clădirilor ieșene în care au trăit sau au creat personalități naționale, a locurilor cu încărcătură culturală.

În anul 2016, MNLR Iași își propune să amplaseze aproximativ 30 de plăci memoriale în locuri semnificative din Iași.

Primele două plăci au fost deja instalate. Prima, în fața clădirii care i-a aparținut lui Iacob Negruzzi (strada Păcurari, nr. 21), iar a doua în curtea Muzeului „Vasile Pogor”. Pe lângă marcarea culturală a spațiului, plăcile au rolul de a oferi detalii incitante sau de a spune pe scurt o poveste interesantă extrasă din istoria locului, pentru turiști, dar și pentru localnicii care încă nu cunosc lucruri importante din istoria Iașului.

De exemplu, în fața clădirii în care a locuit Iacob Negruzzi, se menționează și faptul că: „Iacob Negruzzi a găzduit aici câteva ședințe ale Junimii, la care Mihai Eminescu a recitat în 1883 poezia «Doina», iar Titu Maiorescu a citit în 1884 «O scrisoare pierdută» de I.L.Caragiale”.memoria culturală ieșeană

De asemenea, placa memorială din curtea Casei Pogor este instalată pe stâlpul de iluminat care „a fost realizat la ȘCOALA DE ARTE ȘI MESERII, înființată în 1840 la Iași, în timpul domniei lui Mihai Sturdza, prin efortul lui Gheorghe Asachi, cel care a pus și bazele presei în limba română”.

Sunt de părere că memoria culturală trebuie exersată și la nivelul cotidianului, contribuind astfel organic la asimilarea tradițiilor culturale și formarea tinerelor generații. Patrimoniul literar se promovează nu doar prin manuale școlare, muzee și expoziții, ci și prin intermediul clădirilor, al străzii.

Nu inventăm nimic, învățăm de la alții: orașele occidentale sunt înțesate de astfel de repere culturale, cu un impact important asupra turismului cultural. Iașul are o istorie literară, artistică și academică de excepție, mult prea puțin exploatată din acest punct de vedere. Încă o dată suntem restanți, ieșenii, față de propria noastră istorie. – Dan Lungu, director al Muzeului Național al Literaturii Române Iași.

Inițiativa Muzeului Național al Literaturii Române Iași a beneficiat de colaborarea mai multor instituții ieșene în identificarea clădirilor/locurilor semnificative: Academia Română – filiala Iași, Institutul de Filologie Română „A. Philippide”, Facultatea de Biologie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Uniunea Artiștilor Plastici din Iași, Școala Populară de Arte „Titel Popovici”.

Foto: Memoria culturală ieșeană – muzeulliteraturiiiasi.ro

07
/02
/22

Editura Humanitas Fiction ne invită să descoperim cea mai nouă carte semnată de scriitoarea Isabel Allende. Lansat simultan în limbile spaniolă, engleză şi română pe 25 ianuarie 2022, romanul „Violeta” surprinde 100 de ani de istorie, din 1920, când gripa spaniolă ajunge pe continentul sud-american, până în 2020, când pandemia de Coronavirus răvăşeşte întreaga lume.

03
/02
/22

În toți și în toate există o parte întunecată, necunoscută, amenințătoare. Umbra fiecărui om și a fiecărui lucru atrage cu o forță magnetică scriitorii.

30
/01
/22

În proza scurtă rigoarea și libertatea se întâlnesc de multe ori în chip fericit. Uneori, reușita atinge cele mai înalte niveluri, iar literatura ajunge în noi teritorii și cucerește milioane de cititori. Este și cazul unor scriitori renumiți, de diverse origini, care au publicat proză scurtă, accesibilă și în limba română.

29
/01
/22

Apărut în limba română în colecția „Cărți cult” la Editura ART (traducere de Petre Solomon, 2021), romanul „Fahrenheit 451” de Ray Bradbury reuşeşte performanţa de a fi deopotrivă o capodoperă a literaturii universale, un clasic al genului şi un bestseller.

21
/01
/22

Intimități, cel de-al patrulea roman al lui Katie Kitamura, scriitoare americană de origine japoneză, se înscrie deja pe linia succesului precedentelor cărți ale autoarei, traduse în peste 20 de limbi, iar una dintre ele aflată în curs de ecranizare. Pornind din start cu avantajul unor recomandări puternice din partea fostului președinte Barack Obama și a lui Oprah Winfrey, Intimități a fost apreciat atât pentru temele propuse de scriitoare, cât și pentru stilul ultramodern, nonconformist și „cool” în care e scris, după cum observa The New York Times.