RETROSPECTIVĂ/ În 2012 – licitaţiile de artă, de la premieră la premieră
https://www.ziarulmetropolis.ro/retrospectiva-in-2012-licitatiile-de-arta-de-la-premiera-la-premiera/

Anul 2012 a înregistrat o serie de premiere în licitaţiile de artă organizate în România, între acestea numărându-se punerea în vânzare a unor lucrări semnate de Constantin Brâncuşi, a unui monopost de Formula 1, prima casă solară românească şi obiecte aparţinând unor actori români. Prima premieră din acest an pe piaţa românească de artă a […]

Un articol de Andrada Văsii|26 decembrie 2012

Anul 2012 a înregistrat o serie de premiere în licitaţiile de artă organizate în România, între acestea numărându-se punerea în vânzare a unor lucrări semnate de Constantin Brâncuşi, a unui monopost de Formula 1, prima casă solară românească şi obiecte aparţinând unor actori români.

Prima premieră din acest an pe piaţa românească de artă a fost cumpărarea a două lucrări realizate de Constantin Brâncuşi – unul dintre cei mai cunoscuţi artişti români din întreaga lume. „Pupăza cu moţ” şi „Peile roşi” au fost adjudecate, în ianuarie, la 10.000 de euro, respectiv la 2.000 de euro.

Desenul „Pupăza cu moţ” (peniţă pe hârtie) a fost scos la vânzare de un colecţionar privat din Bucureşti, care l-a achiziţionat în trecut de la o licitaţie a casei Christie’s. Lucrarea, cumpărată la 10.000 de euro, reprezintă un proiect de ilustraţie pentru volumul de poeme „Plante şi animale”, publicat la Paris, în 1929, de Ilarie Voronca, un scriitor care făcea parte din cercul de prieteni ai artistului.

Cea de a doua lucrare de Brâncuşi – „Peile roşi” -, care a fost cumpărată la 2.000 de euro, este o fotografie-obiect artistic, datată 1906. Imaginea de pe faţa cărţii poştale „Peile roşi” este una dintre sculpturile distruse de artist în 1907, într-un acces de răzvrătire faţă de ceea ce crease în perioada impresionismului la care Brâncuşi aderase ca elev al lui Auguste Rodin. Astfel, cartea poştală trimisă prietenului Gheorghian-Popescu este unicul document rămas care prezintă una dintre operele dispărute. Fotografia a fost reprodusă cu ocazia Centenarului Brâncuşi din 1976, în România Literară, şi provine din colecţia privată bucureşteană Călin Eftimie.

Prezenţa lui Constantin Brâncuşi pe piaţa românească de licitaţii publice reprezintă un eveniment unic.

O licitaţie inedită a fost şi cea în care au fost aduse în atenţia colecţionarilor obiecte personale ale unor actori români cunoscuţi şi o serie de piese de recuzită din filme şi piese de teatru de succes.

La această sesiune colecţionarii au putut achiziţiona, printre altele, pipa şi bastonul lui Geo Saizescu din filmul „Eu, tu şi Ovidiu”, din 1977, un papion ce a aparţinut lui Radu Beligan cu autograful maestrului, fotografii inedite cu Mircea Albulescu, autografiate, o pereche de ochelari ai lui Horaţiu Mălăele, portretul lui Toma Caragiu sculptat de Geta Gheorghiţă-Caragiu, celebra rochie din dantelă purtată de Alexandru Arşinel în emisiunile de revistă de la TVR, smokingul purtat de Victor Rebenciuc în 1965 la Cannes la premiera filmului „Pădurea spânzuraţilor”, în regia lui Liviu Ciulei, un tâlv cu autografele actorilor Teatrului Nottara, printre care regretatul Emil Hossu.

Cel mai bine vândut lot la această licitaţie a fost o brăţară din aur şi argint cu diamante, rubine şi smaralde ce a aparţinut actriţei Maia Morgenstern, care a fost adjudecată la suma de 500 de euro.

În august, monopostul de Formula 1 Ferrari F399, condus de Michael Schumacher în sezonul competiţional 1999, a fost adjudecat la preţul de 177.000 de euro.

Printre maşinile cumpărate la licitaţia dedicată maşinilor de colecţie sport s-au mai numărat un Mercedes 300 Cabrio – „Adenauer” – din 1953, la 140.000 de euro, un Ferrari 599 GTB Fiorano ediţie specială Carbon Kit din 2009, la 131.000 de euro, un Mercedes 190SL din 1959 şi un Mercedes 250SE din 1966, fiecare la 70.000 de euro, un Lincoln Continental din 1947, la 42.000 de euro, Jeep-ul Willys din 1948 dotat cu remorcă mitralieră MB-T şi mitralieră tip M2, la 16.100 de euro.

Şi fosta maşină oficială a regelui Mihai I – un BMW 760Li – a fost vândută, la preţul de 20.000 de euro.

O altă licitaţie a oferit posibilitatea colecţionarilor de artă să adjudece permisul de conducere al principesei Maria, din 1904. Documentul a fost cumpărat la preţul de 5.000 de euro.

Într-o altă sesiune, a fost pusă în vânzare Prispa – prima casă solară 100% românească. Estimată la 50.000 de euro, Prispa nu a stârnit, însă, interesul posibililor cumpărători.

Între premiere s-au numărat şi licitaţiile realizate în duplex, cel mai important eveniment fiind cel organizat la Bucureşti şi Monaco.

În ceea ce priveşte lucrările de artă, cel mai bine vândut tablou în 2012 a fost „Ciobănaş cu turma de oi” de Nicolae Grigorescu, adjudecat la 195.000 de euro.

La preţuri ridicate au fost cumpărate şi tablourile „Trei fraţi” de Nicolae Tonitza, la 170.000 de euro, „Întoarcerea de la târg” de Grigorescu, la 165.000 de euro, „Nud cu spatele” şi „Catrina” pictate tot de Tonitza, la 140.000 de euro, respectiv 142.000 de euro.

Sursa: Agerpres

22
/04
/14

Mai întâi, sper că ați avut un Paste fericit! Un pic cam ciudat?… De ce să aveți niște „paste fericit(e)” și de ce să vă spun asta? Sau, poate, vreau să scriu „Paște fericit!”? Sau am vrut să spun că ați avut un „cal care paște fericit”? Poate o să aflăm „la Paștele Cailor” de ce am renunțat atât de ușor la diacritice.

21
/04
/14

Am fost la “Coada”, noul spectacol regizat de Iarina Demian. De data aceasta, întîmplător, știam despre ce este vorba în “Line”, piesa lui Israel Horovitz, celebru dramaturg american contemporan, prea târziu ajuns și în fața publicului românesc.

19
/04
/14

Zece premianţi, 33 de nominalizaţi şi peste 500 de invitaţi din Bucureşti şi Târgu Mureş sunt aşteptaţi să petreacă o seară imperială la Palatul Culturii din Târgu Mureş în 28 aprilie. Spectacolul-eveniment ce răsplăteşte performanţa în teatrul românesc va începe la ora 21.00 şi va fi transmis în direct pe TVR1, Radio România Cultural şi online pe www.tvr.ro şi www.uniter.ro.

19
/04
/14

Marcel Iureș și George Mihăiță fac în „Păi... despre ce vorbim noi aici, domnule?”, la Teatrul Act din Bucureşti, un Moromete și un Cocoșilă universali.

19
/04
/14

Cristi Puiu, unul dintre realizatorii filmului colectiv „Les ponts de Sarajevo", selectat la Cannes, a declarat pentru Mediafax că a regizat în cadrul acestui proiect scurtmetrajul „Das Spektrum Europas", cu Valeria Seciu şi Marian Râlea, în care vede Sarajevo de la distanţă, din România.

19
/04
/14

Paisprezece titluri semnate de Gabriel Garcia Marquez au apărut în ultimii 20 de ani în România şi s-au vândut în peste 600.000 de exemplare, au declarat pentru agenţia Mediafax reprezentanţii editurii Rao, care deţine exclusivitatea la nivel naţional pentru operele scriitorului columbian.

19
/04
/14

Spectacolul de teatru „Vocea umană“, regizat de Sanda Manu, în interpretarea actriţei Oanei Pellea, va fi prezentat, pe 19 mai, pe scena Sălii Bizantine a Palais de Béhague din Paris, informează Institutul Cultural Român (ICR) din capitala franceză.

18
/04
/14

Indiferent de cum vor arăta filmele selecționate în competiția oficială a ediției din acest a Festivalului de la Cannes (14-25 mai), un lucru e cert după anunțarea regizorilor aruncați în lupta pentru Palme d’Or: este anul numelor cunoscute, o îmbinare între cineaști deja clasicizați, maeștri recenți și valori în ascensiune.

18
/04
/14

Gabriel García Márquez a fost, așa cum rezultă și din scurtele ferpare întocmite ad-hoc în lumile noastre virtuale, cel mai popular, cel mai iubit scriitor al timpurilor noastre.

18
/04
/14

Scriitorul Gabriel Garcia Márquez a murit, joi, în Mexic, la vârsta de 87 de ani. Márquez este laureat al premierului Nobel pentru cartea "Un veac de singurătate".

17
/04
/14

Teatrul Nottara organizează, între 23 şi 25 aprilie, la Sala George Constantin, a doua ediţie a proiectului Spectacolul începe cu o lectură, iniţiat în decembrie 2013 şi desfăşurat în parteneriat cu Universitatea de Artă Teatrală şi Cinematografică, „I.L. Caragiale” (UNATC).

17
/04
/14

MEMORIA CULTURALĂ Pe 17 aprilie 2014 se împlinesc 50 de ani de la dispariţia lui George Vraca (1896-1964). Copilul care fugea de acasă şi care era educat de nuieluşa învăţătorului îşi schimbă destinul de student la Agronomie şi devine unul dintre cei mai mari actori din România.