Rigoletto: cocoașa unui bufon, geniul lui Verdi și ochiul cenzurii
https://www.ziarulmetropolis.ro/rigoletto-cocoasa-unui-bufon-geniul-lui-verdi-si-ochiul-cenzurii/

O poveste „respingătoare” cu un duce afemeiat şi un bufon cocoşat, pe care îl cheamă Rigoletto. O muzică superbă din care sigur cunoaşteţi măcar o arie („La donna è mobile”) şi o montare nouă, inspirată de era Prohibiţiei din Chicago-ul anilor ’20, la Opera Naţională Bucureşti.

Un articol de Adina Scorţescu|23 februarie 2014

REPORTAJ Rigoletto, în regia lui Stephen Barlow, a avut premiera săptămâna aceasta pe scena Operei Naționale din București.

,,151! 151!”, spune femeia în cască, nici prea tare, nici prea încet, doar cât să audă cealaltă colegă din regia tehnică. Apoi continuă să dea din cap în ritmul muzicii, în timp ce urmărește partitura de la Rigoletto, pitită într-o gheretă albastră din dreapta scenei. În fața ei, o veioză albă stă cocoșată peste două monitoare vechi: pe unul dintre ele se vede dirijorul (agitat, într-o cămașă descheiată la gât), pe celălalt – scena, unde vreo 15-20 de bărbați, îmbrăcați în costum, stau la mese și cântă.

În sală sunt parfumuri franțuzești, rochii lungi și tocuri înalte care, la pauză, se vor asorta atât de bine cu prăjituri cu ciocolată și pahare cu șampanie. În spatele scenei sunt vreo 10 bărbați îmbrăcați în salopete care împing uriașul disc de lemn pe care sunt așezate decorurile, pe două niveluri. Și mai e și Stelian Olariu, maestrul de cor – mărunțel, cu ochelari, trecut de 80 de ani -, care vine și aruncă un ochi (sau, mai degrabă, o ureche) la ce se întâmplă pe scenă.

Ce se întâmplă? Un Rigoletto în haine noi, pe scena Operei Naționale București, unde ultima montare a operei a avut loc acum fix 60 de ani, în regia lui Jean Rânzescu.

rigoletto

De data asta, a fost chemat un regizor străin (australianul Stephen Barlow, care colaborează cu instituții de renume precum Metropolitan Opera sau Covent Garden) ca să facă un spectacol altfel. Povestea e simplă: Rigoletto, bufonul cocoșat al ducelui de Mantova (bogat și afemeiat) ajunge să-și piardă – din cauza propriilor planuri deturnate – fiica; Gilda, tânără, frumoasă, naivă este împușcată la final. S-a spus despre Rigoletto că e una dintre cele mai oribile povești, spuse pe cea mai frumoasă muzică.

Opera poate deveni chiar fascinantă când afli contextul în care s-a născut, la jumătatea secolului al 19-lea. Libretul a fost inspirat din piesa ,,Regele petrece”, a lui Victor Hugo, care îl înfățișa pe regele Francisc I al Franței ca pe un afemeiat cinic. Piesa a fost interzisă după prima reprezentație, pe motiv că ar conține ,,pasaje ce constituie un ultraj la bunele maniere publice”.

Similiar, opera lui Verdi a fost interzisă inițial de către cenzorii austrieci (Imperiul Austriac domina atunci nordul Italiei), care au considerat-o ,,respingătoare”, de o ,,trivialitate obscenă”. Până la urmă, compozitorul a făcut un compromis: personajul regele Franței a fost înlocuit cu Ducele de Mantova și bufonul a rămas, dar și-a schimbat numele – din Triboulet în Rigoletto.

Premiera în 1851, la Teatrul La Fenice din Veneția, a fost un triumf. (Baritonul care îl interpreta pe Rigoletto se simțea atât de stingher cu o cocoașă pe spate, încât nu voia să intre în scenă. Verdi i-a dat un brânci, așa că acesta a intrat împiedicându-se și stârnind astfel râsetele spectatorilor care au crezut că a fost un artificiu de regie.)

Montarea lui Barlow de la București plasează acțiunea în Chicago, în anul 1929, în era Prohibiției. Ducele e un gangster, iar Rigoletto, un fel de comediant privat al său, care conduce o agenție de pompe funebre (la subsolul căreia se află un bar ilegal, în care sticlele cu alcool sunt aduse într-un coșciug).

rigoletto

Montarea lui Barlow, deși neobișnuită pentru scena din România, nu este nicidecum originală: în 1982, English National Opera a prezentat un Rigoletto în care acțiunea avea loc la New York, în anii ’50, iar personajele făceau parte din mafia italiană. În 2005, la Opera de Stat din Bavaria, curtea ducelui de Mantova a fost transformată în Planeta Maimuțelor. În producția de anul trecut de la Metropolitan Opera, acțiunea se desfășoară într-un cazino din Las Vegas, în anii ’60.

Pentru cei care merg la Operă ca să urmărească expresivitatea corporală a artiștilor și relația dintre personaje, Rigoletto oferă minime satisfacții. Stephen Barlow spunea într-un interviu că ,,poți fi Robert de Niro sau Meryl Streep sau cel mai mare actor din lume, dar nu vei primi un rol în «Rigoletto» decât dacă poți să cânți la standarde foarte înalte”. Soliștii sunt departe de a fi mari actori, dar unele personaje sunt bine conturate (Baritonul Martin Fülőp este convingător în rolul cocoșatului protector față de fiica sa, iar soprana Romina Casucci interpretează o Gilda delicată, supusă).

rigoletto

Martin Fülőp și Romina Casucci – Rigoletto și fiica sa 

Cât despre alte personaje… e nevoie să închizi ochii și să ai încredere că muzica te va conduce corect pe firul poveștii. Paul Tabone, foarte gras, nu pare un tip care să fure inimile femeilor oricât s-ar strădui. (Ați crede că e de la sine înțeles, dar nu! Pavarotti – cu un fizic similar -, cântând „La donna è mobile”, are o privire care îți arată clar că el mănâncă femei pe pâine).

rigoletto

 Paul Tabone, Ducele

Iar Robert Nagy (din a doua distribuție a spectacolului), care se apropie de 60 de ani, e de-a dreptul ridicol în actul al doilea (când ducele se dă drept tânăr student) și în al treilea (când el, micuț, slăbuț, îmbrăcat în costum de marinar, se apropie de prostituata Maddalena – o femeie înaltă, planturoasă, căreia îi ajunge până la piept. Spectatorii mai dezinhibați izbucnesc în râs ca la comediile cu Mălăele).

Povestea e tristă: personajul negativ (Ducele) rămâne nepedepsit. Ființa cea mai puțin coruptă (Gilda) moare, ca să-l salveze pe Duce. „Nu există purificare, catharsis. Cred că mesajul operei este că o viață este ternă fără iubire”, spune Barlow, la finalul interviului din caietul-program.

rigoletto

Însă mesajul trist e îndulcit de costumele frumoase (și ale cântăreților, și ale spectatorilor care vin îmbrăcați ,,ca la Operă”), de o scenografie reușită (Yannis Thavoris) și de muzica uneia dintre cele mai populare opere verdiene. Dar atenție! Pentru a evita dezamăgirea, e important de știut că trailerul spectacolului – care e difuzat frecvent pe ecranele din stațiile de metrou – nu are nicio legătură cu ce se întâmplă pe scenă.

Rigoletto se joacă în seara asta la Opera Națională București. Următoarele reprezentații sunt pe 15 și pe 16 martie.

Foto: Petrică Tănase (Petrică Tănase Photography)

30
/05
/18

Opera Națională București dedică ziua de vineri, 1 iunie, copiilor. Ziua va începe cu un spectacol în foaier, de la ora 11:00, „Flautul fermecat” de Wolfgang Amadeus Mozart, în regia Andei Tabacaru și va conntinua de la ora 17:00, pe scena mare a Operei Naționale București, cu reprezentația „Albă ca zăpada si cei șapte pitici”, pe muzica lui Cornel Trăilescu.

28
/05
/18

Strada Mătăsari este cunoscută în capitală ca fiind strada unde prostituatele ieșeau „la lucru” pe înserat. Ideea festivalului Femei pe Mătăsari, fondat de Iulian Văcărean, a fost să facă această stradă cunoscută pentru lucruri mult mai pozitive, să invite femei și bărbați, organizații, să-și prezinte ideile și să le dea oamenilor ceva creativ în schimbul unei imagini de „strada unde totul este pierdut”.

28
/05
/18

În 2016, dirijorul britanic LEO  HUSSAIN debuta pe prestigioasa scenă a Operei Regale din Londra (Royal Opera House - Covent Garden) cu Oedipe de George Enescu, conducerea sa muzicală primind aprecierea unanimă a publicului și a criticii.  Vineri, 1 iunie (de la ora 19.00),dirijorul britanic va aduce în fața publicului bucureștean Simfonia în mi bemol major, în interpretarea Orchestrei Naționale Radio.

28
/05
/18

Între 31 mai și 3 iunie 2018, clubul de jazz Green Hours, aflat în al 24-lea an de activitate neîntreruptă, organizează ediția a 10-a, aniversară, a Green Hours JAZZ Fest. Eveniment eminamente cultural, GHJFest este primul - și încă singurul - festival de club din România.

25
/05
/18

Angela Gheorghiu, celebră cântăreață de operă a timpului nostru, vine la Festivalul Internațional de Film  Transilvania, ca invitată de onoare a celei de-a 17-a ediții. Vineri, pe 1 iunie, de la ora 19:00, Opera Națională Română Cluj-Napoca va fi gazda unui eveniment unic, în cadrul căruia Angela Gheorghiu va interpreta cîteva arii în fața publicului clujean, acompaniată de pianistul Alexandru Petrovici. Momentul va fi urmatde proiecția filmului Tosca (r. Benoît Jacquot) în care soprana joacă rolul titular.

24
/05
/18

Vineri, 1 iunie (de la ora 11.00), de Ziua Internaţională a Copilului, părinții melomani sunt așteptați împreună cu cei mici la Sala Radio, la un concert educativ. Copiii se vor putea bucura de un repertoriu antrenant și accesibil, de la Mica serenadă a lui Mozart sau fragmente din Anotimpurile lui Vivaldi, până la partituri din musical-uri celebre ca Mary Poppins, Sunetul Muzicii sau Veronica.

16
/05
/18

Ați visat să dansați prin Paris precum Gene Kelly în pelicula ”Un american la Paris” sau să vă pierdeți printre zgârie norii din New York în timp vă răsună în urechi ”Rhapsody in Blue”, ambele compuse de Gershwin? Sau poate v-ați amuzat cu scamatoriile ucenicului vrăjitor interpretat de celebrul personaj Mickey Mouse în desenul animat ”Fantasia” (1940), realizat de Walt Disney? Dacă vă surâde oricare dintre aceste trei propuneri, grăbiți-vă să vă asigurați un loc la concertul programat vineri, 18 mai (de la ora 19.00), la Sala Radio.

13
/05
/18

La cea de-a 48-a ediție a Sibiu Jazz Festival, vom întâlni artiști din toate colțurile lumii ce vor trezi la viață jazz-ul! Timp de 4 zile Piața Mare din Sibiu va deveni nucleul acestui stil.

11
/05
/18

Fundaţia Calea Victoriei organizează miercuri, 23 mai, de la ora 19:00, un eveniment special pentru ubitorii de poezie şi muzică. Cei prezenți la eveniment vor putea asculta cele mai frumoase versuri de dragoste interpretate de actriţa Daniela Nane pe muzica unor compozitori celebri, Rahmaninov şi Piazzolla. La pian, Ioana Maria Lupaşcu.

11
/05
/18

România nu se va afla sâmbătă în finala Eurovision 2018, după ce trupa „The Humans” nu a reuşit să obţină un punctaj suficient din partea juriilor de specialitate (din 20 de ţări) şi telespectatorilor. Acest eşec exclude astfel ţara noastră din rândul celor şase state care în ultimii 14 ani au reuşit să se califice de fiecare dată în ultimul act al concursului.

10
/05
/18

Pe 9 mai, de Ziua Europei și la chemarea președintelui Europa Nostra, Placido Domingo, de a celebra prin acțiuni culturale în spiritul Odei Bucuriei de Ludwig van Beethoven un monument al patrimoniului arhitectonic din fiecare țară a Europei, SoNoRo Conac a oferit două concerte publicului constanțean în Cazinoul din Constanța.