„Românul nebun”
https://www.ziarulmetropolis.ro/romanul-nebun/

Aşa îl socoteau englezii pe inginerul Gogu Constantinescu (1881-1965), în ajunul Primului Război Mondial. Pricina era puzderia de aplicaţii, inovaţii şi proiecte cu care genialul inventator venea în lumea tehnică a Marii Britanii.

Un articol de Georgeta Filitti|14 martie 2017

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE S-a născut la Craiova, a urmat Şcoala de Poduri şi Şosele la Bucureşti și mintea sa creatoare a gândit încă din adolescenţă, pe la 1896, un calculator, acţionat cu o manivelă, ca s-o ajute pe sora lui la matematică. În 1904 demonstrează eficienţa folosirii betonului armat (între altele, reducea cu 30% costurile de construcţie) şi Cazinoul şi moscheea din Constanţa, Palatul Patriarhiei, Hotelul Athénée Palace stau mărturie în acest sens. Face primele poduri în arc. Apoi, în colaborare cu inginerul Tiberiu Eremia, ridică alte cinci poduri pe Siret.

Descoperirea că sunetele pot transmite energia după modele matematice din domeniul electricităţii, cu aplicaţiile practice subsecvente: reducerea vibraţiilor, realizarea sondajelor petrolifere cu ajutorul sunetelor, construirea perforatoarelor silenţioase i-a adus o faimă bine meritată. Apoi compresibilitatea lichidelor şi stocarea energiei astfel generate a fost altă noutate cu uimitoare aplicaţii practice: arme de calibru greu fără foc şi mitraliere silenţioase etc, pe care contemporanii săi le-au privit o vreme cu reticenţă. Colaborarea încercată cu Edison, în SUA, a eşuat. Pare aproape de necrezut şi totuşi desoperiri care revoluţionau tehnica existentă au fost ignorate cu bună ştiinţă nu doar de teama noutăţii ci şi a concurenţei.

Industrii întregi se vedeau ameninţate ori silite să se restructureze din temelii. Dar un factor care, din nenorocire, a propulsat totdeauna noutăţile, şi anume războiul, de data aceasta şi-a vădit eficienţa: Gogu Constantinescu, cu un dispozitiv de tragere printre paletele elicei, indiferent de turaţie, a putut să doteze cu mitraliere, în timpul Primului Război Mondial, avioanele englezeşti şi americane.  Antrepriza lui, Constantinescu Fire Control Gear, a echipat astfel 50 000 de aparate ale Aliaţilor, conferindu-le o superioritate tehnică incontestabilă asupra nemţilor. A fost un fapt recunoscut de armata britanică. În mod paradoxal însă, descoperirilor inginerului român nu li s-a acordat recunoştinţa cuvenită şi, mai grav, nu au fost transpuse în practică la scară generală. Teoria sonicităţii, cartea care l-a consacrat ca unul din cele mai luminate spirite ale lumii, a fost scoasă la Londra în doar 150 de exemplare şi socotită „document secret”.

În 1919, românii şi-au amintit de compatriotul lor şi, într-un moment de entuziasm, au întemeiat Compania sonică. Fără fonduri, fără susţinere din partea statului, n-a rezistat. La fel a eşuat și încercarea de modernizare a căilor ferate române, într-o colaborare cu N. Malaxa, prin folosirea convertorului de cuplu. Tot această invenţie, aplicată automobilelor obişnuite, le făcea lesne de condus şi de către copii. Să spunem că e o cutie de viteze automată pentru automobile şi locomotive, fără ambreiaj şi roţi dinţate, bazată pe efectele inerţiei maselor în mişcare.

Nici contractele cu General Motor în SUA n-au avut o soartă mai bună: gigantul industrial le-a reziliat (era vorba de motorul diesel cu injector sonic), de teama reînceperii de la zero a industriei automobilistice.

În ciuda inerţiei factorilor de decizie din Anglia, unde savantul se stabilise încă din 1910, din SUA sau România, acesta a continuat să creeze iar brevetele sale, cca 400, au fost parţial patentate în Anglia, Austria, Danemarca, Elveţia, Franţa, Germania, România, SUA ş.a.

Hidroglisorul, conceput în timpul celui de-al Doilea Război Mondial pentru anihilarea submarinelor germane (o combinaţie avion-barcă) a fost primit cu aceeaşi rezervă. Ideea au reluat-o, materializând-o, ruşii, în 1970.

Gogu Constantinescu rămâne, la scară mondială, exemplul tipic al geniului în dispută cu contemporanii opaci. Cartea sa Oameni de stat versus ingineri (1949) ilustrează cel mai bine această realitate. Membru al Academiei Române, catalogat de englezi printre cei 17 titani ai lumii care au revoluţionat ştiinţa (Marconi, Edison, Einstein ş.a.), omagiat post mortem, când şi când, ca să se acopere tematica vreunui eveniment monden, Gogu Constantinescu rămâne până astăzi mintea strălucitoare ale cărei sclipiri n-au fost puse în totalitate în valoare de teama demolării unor industrii, a pierderii profitului de către atâţia capitalişti veroşi.



22
/05
/20

„În primii ani ai carierei mi se spunea că pentru a reuși ai nevoie de personalitate, talent și noroc în egală măsură. Dar eu nu sunt de acord. La mine, a fost 99% noroc. Nu e de niciun folos să ai talent, dacă nu ești la locul potrivit la momentul potrivit.” Iată ce credea Roger Moore undeva, spre finalul vieții.

04
/05
/20

OAMENII MUZICII Pe 4 mai 1955, în condiții sărăcăcioase contrastante cu extraordinara sa personalitate, se stingea unul din marii oameni ai secolului XX. Îl sărbătorim, ne mândrim cu el, dar cât îl cunoaștem (și ascultăm) de fapt pe George Enescu? Iată doar câteva din trăsăturile unei personalități și ale unei cariere excepționale – și o invitație de a-i descoperi muzica.

27
/04
/20

Gabo a murit acum șase ani, pe 17 aprilie 2014, în Mexic, la 87 de ani. Volumul „Incredibila și trista poveste a candidei Erendira și a bunicii sale fără suflet“ (traducere din limba spaniolă de Tudora Șandru Mehedinți) a fost publicat la Rao, în 2014. Nuvelele au fost publicate în original în 1972, dar au fost scrise în 1968, după „Un veac de singurătate“.

18
/04
/20

Paștele e motiv de sărbătoare pe toate meridianele, iar în unele locuri tradițiile pascale nu sunt dintre cele mai comune. Iată câteva astfel de obiceiuri din lumea largă, cu origini mai mult sau mai puțin religioase, ce fac deliciul publicului și sporesc bucuria sărbătorii.

Page 1 of 3212345...102030...Last »