„Românul nebun”
https://www.ziarulmetropolis.ro/romanul-nebun/

Aşa îl socoteau englezii pe inginerul Gogu Constantinescu (1881-1965), în ajunul Primului Război Mondial. Pricina era puzderia de aplicaţii, inovaţii şi proiecte cu care genialul inventator venea în lumea tehnică a Marii Britanii.

Un articol de Georgeta Filitti|14 Martie 2017

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE S-a născut la Craiova, a urmat Şcoala de Poduri şi Şosele la Bucureşti și mintea sa creatoare a gândit încă din adolescenţă, pe la 1896, un calculator, acţionat cu o manivelă, ca s-o ajute pe sora lui la matematică. În 1904 demonstrează eficienţa folosirii betonului armat (între altele, reducea cu 30% costurile de construcţie) şi Cazinoul şi moscheea din Constanţa, Palatul Patriarhiei, Hotelul Athénée Palace stau mărturie în acest sens. Face primele poduri în arc. Apoi, în colaborare cu inginerul Tiberiu Eremia, ridică alte cinci poduri pe Siret.

Descoperirea că sunetele pot transmite energia după modele matematice din domeniul electricităţii, cu aplicaţiile practice subsecvente: reducerea vibraţiilor, realizarea sondajelor petrolifere cu ajutorul sunetelor, construirea perforatoarelor silenţioase i-a adus o faimă bine meritată. Apoi compresibilitatea lichidelor şi stocarea energiei astfel generate a fost altă noutate cu uimitoare aplicaţii practice: arme de calibru greu fără foc şi mitraliere silenţioase etc, pe care contemporanii săi le-au privit o vreme cu reticenţă. Colaborarea încercată cu Edison, în SUA, a eşuat. Pare aproape de necrezut şi totuşi desoperiri care revoluţionau tehnica existentă au fost ignorate cu bună ştiinţă nu doar de teama noutăţii ci şi a concurenţei.

Industrii întregi se vedeau ameninţate ori silite să se restructureze din temelii. Dar un factor care, din nenorocire, a propulsat totdeauna noutăţile, şi anume războiul, de data aceasta şi-a vădit eficienţa: Gogu Constantinescu, cu un dispozitiv de tragere printre paletele elicei, indiferent de turaţie, a putut să doteze cu mitraliere, în timpul Primului Război Mondial, avioanele englezeşti şi americane.  Antrepriza lui, Constantinescu Fire Control Gear, a echipat astfel 50 000 de aparate ale Aliaţilor, conferindu-le o superioritate tehnică incontestabilă asupra nemţilor. A fost un fapt recunoscut de armata britanică. În mod paradoxal însă, descoperirilor inginerului român nu li s-a acordat recunoştinţa cuvenită şi, mai grav, nu au fost transpuse în practică la scară generală. Teoria sonicităţii, cartea care l-a consacrat ca unul din cele mai luminate spirite ale lumii, a fost scoasă la Londra în doar 150 de exemplare şi socotită „document secret”.

În 1919, românii şi-au amintit de compatriotul lor şi, într-un moment de entuziasm, au întemeiat Compania sonică. Fără fonduri, fără susţinere din partea statului, n-a rezistat. La fel a eşuat și încercarea de modernizare a căilor ferate române, într-o colaborare cu N. Malaxa, prin folosirea convertorului de cuplu. Tot această invenţie, aplicată automobilelor obişnuite, le făcea lesne de condus şi de către copii. Să spunem că e o cutie de viteze automată pentru automobile şi locomotive, fără ambreiaj şi roţi dinţate, bazată pe efectele inerţiei maselor în mişcare.

Nici contractele cu General Motor în SUA n-au avut o soartă mai bună: gigantul industrial le-a reziliat (era vorba de motorul diesel cu injector sonic), de teama reînceperii de la zero a industriei automobilistice.

În ciuda inerţiei factorilor de decizie din Anglia, unde savantul se stabilise încă din 1910, din SUA sau România, acesta a continuat să creeze iar brevetele sale, cca 400, au fost parţial patentate în Anglia, Austria, Danemarca, Elveţia, Franţa, Germania, România, SUA ş.a.

Hidroglisorul, conceput în timpul celui de-al Doilea Război Mondial pentru anihilarea submarinelor germane (o combinaţie avion-barcă) a fost primit cu aceeaşi rezervă. Ideea au reluat-o, materializând-o, ruşii, în 1970.

Gogu Constantinescu rămâne, la scară mondială, exemplul tipic al geniului în dispută cu contemporanii opaci. Cartea sa Oameni de stat versus ingineri (1949) ilustrează cel mai bine această realitate. Membru al Academiei Române, catalogat de englezi printre cei 17 titani ai lumii care au revoluţionat ştiinţa (Marconi, Edison, Einstein ş.a.), omagiat post mortem, când şi când, ca să se acopere tematica vreunui eveniment monden, Gogu Constantinescu rămâne până astăzi mintea strălucitoare ale cărei sclipiri n-au fost puse în totalitate în valoare de teama demolării unor industrii, a pierderii profitului de către atâţia capitalişti veroşi.



14
/11
/18

METROPOLIS SPECIAL Niciunde în lume sfârșitul Primului Război Mondial nu a fost trăit mai spectaculos decât în Parisul anilor nebuni. Vă prezentăm o colecție de momente douăzeciste avându-i ca protagoniști pe Coco Chanel, Picasso, Hemingway, Isadora Duncan, Joyce, Josephine Baker, Proust, Colette, Stravinski...

01
/10
/18

A apărut o necesară carte-album, „CineBucurești. 100 de ani de modernitate - Sala de cinema”, coordonată de arhitectul Mihaela Pelteacu și cineastul Laurențiu Damian. Un volum despre istoria glorioasă a sălilor de cinema din București, care trezește nostalgii dar induce și tristețe din cauza stării actuale de degradare a cinematografelor.

09
/09
/18

Era cea mai lungă noapte a anului 1956, 21 spre 22 decembrie. Într-o cameră a Spitalului „Central” din Bucureşti, după zece zile de speranţe şi disperări, Nicolae Labiş înţelegea că va muri, că drumul înapoi spre viaţă îi fusese iremediabil închis atunci când destinul sau o mână „prietenoasă” îl împinsese spre linia tramvaiului de la Colţea.

04
/09
/18

George Bacovia, cel mai important poet simbolist român, a terminat liceul la 22 de ani, a publicat prima carte la 35 de ani, iar verbele sale favorite - conform frecvenței din poezii - erau „plânge” și „ninge". De asemenea, nu citea foarte mult, nu avea scriitori preferați și avea un talent deosebit la portrete și caricaturi...

27
/08
/18

Făget a devenit în această vară o destinație culturală găzduind prima manifestare artistică din cadrul proiectului Cămine în Mișcare / Moving Fireplaces, eveniment ce face parte dintr-o suită de astfel de activități pregătite de Asociația Timișoara Capitală Culturală Europeană și Asociația Prin Banat.

05
/08
/18

A fost odată, în centrul Micului Paris, o lume în care se întâlneau deopotrivă şoaptele îndrăgostiţilor cu vocile stridente ale vânzătorilor de ziare ambulanţi şi muzica de la tarafurile lăutăreşti cu foşnetul apei sub vâslele liceenilor sau cu hohotele lor de râs, fericiţi că au evadat dintre zidurile Liceului „Lazăr”.

Page 1 of 2812345...1020...Last »