Romulus Vulpescu – o viaţă
https://www.ziarulmetropolis.ro/romulus-vulpescu-o-viata/

Distinsul poet şi traducător Romulus Vulpescu, care a încetat din viaţă la vârsta de 79 de ani, a lăsat în urmă un mare regret pe care o serie de confraţi – academicieni, scriitori, critici literari, eseişti – l-au exprimat, miercuri, în emoţionante declaraţii acordate.   Academicianul Răzvan Theodorescu a mărturisit că Romulus Vulpescu i-a fost […]

Un articol de |19 septembrie 2012

Distinsul poet şi traducător Romulus Vulpescu, care a încetat din viaţă la vârsta de 79 de ani, a lăsat în urmă un mare regret pe care o serie de confraţi – academicieni, scriitori, critici literari, eseişti – l-au exprimat, miercuri, în emoţionante declaraţii acordate.
 

Academicianul Răzvan Theodorescu a mărturisit că Romulus Vulpescu i-a fost prieten, apreciind că acesta era un cărturar de excepţie pe care l-a admirat toată viaţa.

 

„Ne cunoşteam de o jumătate de veac şi socotesc că a fost cazul foarte rar al unui intelectual patriot şi al unui intelectual european, în acelaşi timp”, a spus Theodorescu.

El a elogiat „cultura universală” a lui Romulus Vulpescu şi „sentimentele de dragoste fierbinte pentru poporul român, pentru limba şi literatura română”.

„Romulus Vulpescu rămâne un exemplu de intelectual al cetăţii. Nu vom uita niciodată că ideea sărbătoririi Zilei Naţionale la 1 Decembrie, de ziua Marii Uniri, a fost o idee arborată de parlamentarul Romulus Vulpescu. Nu vom uita niciodată ce a făcut el pentru cunoaşterea literaturii române în lume şi a literaturii lumii în România”, a spus Theodorescu.

Despre omul Vulpescu, academicianul a menţionat că acesta era un personaj absolut încântător, căruia îi păstrează o vie şi pioasă amintire.

„În acelaşi timp, mă gândesc la scriitoarea admirabilă care este Ileana Vulpescu şi îi transmit pe această cale condoleanţele mele prieteneşti”, a mai spus Răzvan Theodorescu.

Romancierul Nicolae Breban a rememorat momentele când îl întâlnea pe acesta la Uniunea Scriitorilor, apreciind că Romulus Vulpescu a fost un „excelent traducător, un om de cultură şi de spirit francez, un om foarte fin, un bon viveur, un cozeur formidabil”.

„Nu am fost niciodată prieteni apropiaţi, văd acuma că eram cam de aceeaşi vârstă. În ultimii ani el a trăit foarte retras, n-am prea auzit de el”, a mai spus Nicolae Breban.

Academicianul Eugen Simion a afirmat că Romulus Vulpescu a fost şi rămâne un om de litere complex – poet, prozator, traducător, grafician de carte, un om special, un bun eseist şi, mai mult decât atât, un om de spirit.

„Traducerile lui din clasicii francezi sunt excepţionale, sunt adevărate creaţii artistice. Îmi amintesc că, citindu-le, am fost impresionat să văd câte cuvinte născocea el pentru a transpune în româneşte o expresie intraductibilă din altă limbă. În afară de inteligenţa lui foarte mobilă şi foarte adâncă, în acelaşi timp, cea ce îmi plăcea la el era această dăruire pentru literă şi pentru operă. Sanctifica, într-un anume sens, literatura, opera ca unitate spirituală”, a spus criticul literar.

Pentru Eugen Simion, „prin plecarea lui Romulus Vulpescu, dispare un scriitor eminent din generaţia ’60, un om foarte special, aşi zice de o nobleţe românească, o nobleţe a intelectului, bineînţeles”.

Poetul, eseistul, criticul şi istoricul literar Ion Bogdan Lefter a declarat că Romulus Vulpescu a fost „un poet şi prozator fantast, dedulcit la rafinamentele limbajului, manierizant, încifrat pe alocuri, intensiv, de unde dimensiunea restrânsă a scrierilor lui în versuri şi în proză”.

„Mai activ a fost ca traducător, unul din ultimii reprezentanţi ai unei generaţii care şi-a asumat translatarea unor mari opere ale literaturii universale în limba română, la standardele profesioniste ale traductologiei modernităţii târzii”, a spus Ion Bogdan Lefter.

Romulus Vulpescu a încetat din viaţă la vârsta de 79 de ani, pe 18 septembrie 2012, lăsând traduceri din literatura franceză imposibil de ocolit.

Născut la Oradea în anul 1933, Romulus Vulpescu a urmat, la Bucureşti, şcoala primară la „Sf. Andrei” şi Liceul „Gh. Şincai” (1948 – 1951), Facultatea de Filologie – Secţia Limba şi literatura română a Universităţii din Bucureşti, pe care a absolvit-o în 1955.

După absolvire, a lucrat ca redactor la Editura de Stat pentru Literatură şi Artă, la Editura pentru Literatură Universală, la revista „Luceafărul”, ca secretar literar şi director adjunct la Teatrul „Barbu Delavrancea”, muzeolog la Muzeul Literaturii Române şi în redacţia „Manuscriptum”.

A fost secretar al Uniunii Scriitorilor din România între anii 1973 şi 1989, apoi director al Teatrului Mic până în 1991.

În legislatura 1990 – 1992, Romulus Vulpescu a fost senator, apoi membru în CNA între 1994 şi 1998.

Poemele sale de o rafinată tehnică a versificaţiei au fost culese în mai multe volume, dintre care emblematic este „Arte & Meserie” (1979).

A tradus în chip remarcabil poezie de François Villon, Dante Aligheri, Charles d’Orleans, de poeţi francezi ai Pleiadei. De asemenea, a tradus din Francois Rabelais şi Alfred Jarry.

 

Sursa: Agerpres

20
/02
/24

Horia, filmul de debut în lungmetraj al regizoarei Ana-Maria Comănescu, va fi lansat pe marile ecrane din țară în 10 aprilie și este distribuit de August Film. Vladimir Țeca, Angelina Pavel sunt în rolurile principale. Din distribuție mai fac parte Liviu Cheloiu, Daniela Nane,  Mihaela Velicu, Dragoș Olaru și Robert Onofrei.

19
/02
/24

Crime Scene Press vă propune o lectură perfectă pentru luna februarie: romanul proaspăt ieșit de sub tipar Stăpânul Muntelui, de Anders de la Motte (trad. Daniela Ionescu), unul dintre cei mai îndrăgiți scriitori suedezi de crime. Acest mistery care dă dependență, cu o atmosferă care te va bântui, te prinde de la prima pagină, urmărind o detectivă talentată care investighează una dintre cele mai întunecate laturi ale psihicului omenesc.

19
/02
/24

Peste 100 de producții românești sunt înscrise pentru nominalizările la Premiile Gopo. În total, 107 de filme românești - lungmetraje de ficțiune, documentare și scurtmetraje, lansate în cinematografe, la festivaluri naționale și internaționale sau pe platformele de streaming în 2023, intră în cursa pentru nominalizările la cea de-a 18-a ediție a Premiilor Gopo, care va avea loc în 29 aprilie la Teatrul Național ,,I.L. Caragiale” din București.

19
/02
/24

„Dumnezeu m-a atins cu degetul său mic și a spus: compune pentru teatru, doar pentru teatru.” – mărturisea Puccini într-o scrisoare adresată unui prieten. Și, într-adevăr, Puccini a îndeplinit porunca divină pe care simțea că a primit-o la nașterea sa, dedicându-și întreaga sa viață de creație operei, fără a se „irosi” prea mult spre alte genuri muzicale.

19
/02
/24

Actorul Pavel Bartoș va juca pentru prima dată rolul lui Decebal Necșulescu din piesa „...Escu” de Tudor Mușatescu, într-o coproducție care va avea reprezentații la București și Chișinău. Spectacolul va fi pus în scenă de echipe artistice reunite ale Teatrului „Stela Popescu” din București și Teatrului Național Satiricus Ion Luca Caragiale din Chișinău, într-o colaborare unică în peisajul teatral autohton.

19
/02
/24

Ca în fiecare an, artistul vizual M.C. Donici propune EXPOZIȚIA DE O ORĂ: o întâlnire fără coroane, fasoane, discursuri sau festivisme, de ZIUA BRÂNCUȘI. Ajuns la a VIII-a ediție, evenimentul produs de Asociația Culturală Arte-Factum va avea loc luni, 19.02.2024, între orele 14:00- 15:00, în spațiul din fața  Bustului  Brâncuși  din proximitatea Facultății de Arte a Universității de Vest, Timișoara.