Romulus Vulpescu – o viaţă
https://www.ziarulmetropolis.ro/romulus-vulpescu-o-viata/

Distinsul poet şi traducător Romulus Vulpescu, care a încetat din viaţă la vârsta de 79 de ani, a lăsat în urmă un mare regret pe care o serie de confraţi – academicieni, scriitori, critici literari, eseişti – l-au exprimat, miercuri, în emoţionante declaraţii acordate.   Academicianul Răzvan Theodorescu a mărturisit că Romulus Vulpescu i-a fost […]

Un articol de |19 septembrie 2012

Distinsul poet şi traducător Romulus Vulpescu, care a încetat din viaţă la vârsta de 79 de ani, a lăsat în urmă un mare regret pe care o serie de confraţi – academicieni, scriitori, critici literari, eseişti – l-au exprimat, miercuri, în emoţionante declaraţii acordate.
 

Academicianul Răzvan Theodorescu a mărturisit că Romulus Vulpescu i-a fost prieten, apreciind că acesta era un cărturar de excepţie pe care l-a admirat toată viaţa.

 

„Ne cunoşteam de o jumătate de veac şi socotesc că a fost cazul foarte rar al unui intelectual patriot şi al unui intelectual european, în acelaşi timp”, a spus Theodorescu.

El a elogiat „cultura universală” a lui Romulus Vulpescu şi „sentimentele de dragoste fierbinte pentru poporul român, pentru limba şi literatura română”.

„Romulus Vulpescu rămâne un exemplu de intelectual al cetăţii. Nu vom uita niciodată că ideea sărbătoririi Zilei Naţionale la 1 Decembrie, de ziua Marii Uniri, a fost o idee arborată de parlamentarul Romulus Vulpescu. Nu vom uita niciodată ce a făcut el pentru cunoaşterea literaturii române în lume şi a literaturii lumii în România”, a spus Theodorescu.

Despre omul Vulpescu, academicianul a menţionat că acesta era un personaj absolut încântător, căruia îi păstrează o vie şi pioasă amintire.

„În acelaşi timp, mă gândesc la scriitoarea admirabilă care este Ileana Vulpescu şi îi transmit pe această cale condoleanţele mele prieteneşti”, a mai spus Răzvan Theodorescu.

Romancierul Nicolae Breban a rememorat momentele când îl întâlnea pe acesta la Uniunea Scriitorilor, apreciind că Romulus Vulpescu a fost un „excelent traducător, un om de cultură şi de spirit francez, un om foarte fin, un bon viveur, un cozeur formidabil”.

„Nu am fost niciodată prieteni apropiaţi, văd acuma că eram cam de aceeaşi vârstă. În ultimii ani el a trăit foarte retras, n-am prea auzit de el”, a mai spus Nicolae Breban.

Academicianul Eugen Simion a afirmat că Romulus Vulpescu a fost şi rămâne un om de litere complex – poet, prozator, traducător, grafician de carte, un om special, un bun eseist şi, mai mult decât atât, un om de spirit.

„Traducerile lui din clasicii francezi sunt excepţionale, sunt adevărate creaţii artistice. Îmi amintesc că, citindu-le, am fost impresionat să văd câte cuvinte născocea el pentru a transpune în româneşte o expresie intraductibilă din altă limbă. În afară de inteligenţa lui foarte mobilă şi foarte adâncă, în acelaşi timp, cea ce îmi plăcea la el era această dăruire pentru literă şi pentru operă. Sanctifica, într-un anume sens, literatura, opera ca unitate spirituală”, a spus criticul literar.

Pentru Eugen Simion, „prin plecarea lui Romulus Vulpescu, dispare un scriitor eminent din generaţia ’60, un om foarte special, aşi zice de o nobleţe românească, o nobleţe a intelectului, bineînţeles”.

Poetul, eseistul, criticul şi istoricul literar Ion Bogdan Lefter a declarat că Romulus Vulpescu a fost „un poet şi prozator fantast, dedulcit la rafinamentele limbajului, manierizant, încifrat pe alocuri, intensiv, de unde dimensiunea restrânsă a scrierilor lui în versuri şi în proză”.

„Mai activ a fost ca traducător, unul din ultimii reprezentanţi ai unei generaţii care şi-a asumat translatarea unor mari opere ale literaturii universale în limba română, la standardele profesioniste ale traductologiei modernităţii târzii”, a spus Ion Bogdan Lefter.

Romulus Vulpescu a încetat din viaţă la vârsta de 79 de ani, pe 18 septembrie 2012, lăsând traduceri din literatura franceză imposibil de ocolit.

Născut la Oradea în anul 1933, Romulus Vulpescu a urmat, la Bucureşti, şcoala primară la „Sf. Andrei” şi Liceul „Gh. Şincai” (1948 – 1951), Facultatea de Filologie – Secţia Limba şi literatura română a Universităţii din Bucureşti, pe care a absolvit-o în 1955.

După absolvire, a lucrat ca redactor la Editura de Stat pentru Literatură şi Artă, la Editura pentru Literatură Universală, la revista „Luceafărul”, ca secretar literar şi director adjunct la Teatrul „Barbu Delavrancea”, muzeolog la Muzeul Literaturii Române şi în redacţia „Manuscriptum”.

A fost secretar al Uniunii Scriitorilor din România între anii 1973 şi 1989, apoi director al Teatrului Mic până în 1991.

În legislatura 1990 – 1992, Romulus Vulpescu a fost senator, apoi membru în CNA între 1994 şi 1998.

Poemele sale de o rafinată tehnică a versificaţiei au fost culese în mai multe volume, dintre care emblematic este „Arte & Meserie” (1979).

A tradus în chip remarcabil poezie de François Villon, Dante Aligheri, Charles d’Orleans, de poeţi francezi ai Pleiadei. De asemenea, a tradus din Francois Rabelais şi Alfred Jarry.

 

Sursa: Agerpres

22
/06
/14

MARI FILME ROMÂNEȘTI UITATE. Debut în regie al directorului de imagine Nicolae Mărgineanu, „Un om în loden” (1979) este un mai mult decât onorabil film polițist, vizionabil și astăzi, în pofida a două mari ghiulele propagandistice care îl trag în jos.

21
/06
/14

Scriitoarea, jurnalista şi profesoara Ana Maria Sireteanu, director al postului Radio România Cultural în perioada 1996 - 2002, a murit vineri, la vârsta de 69 de ani, după o lungă şi grea suferinţă.

21
/06
/14

Cea de-a XI–a ediţie a Festivalului Internaţional de Film Independent ANONIMUL se desfăşoară în acest an, în mod excepţional, în Bucureşti, în perioada 12-17 august, păstrând atmosfera din Deltă şi ideea de a te îndepărta de “betoanele urbane” ca să vezi filme bune într-o atmosferă specială.

20
/06
/14

CRONICĂ DE FILM. Cel mai recent lungmetraj de ficțiune al surprinzător de prolificului regizor Radu Gabrea, „O poveste de dragoste, Lindenfeld”, este ca o creatură împăiată: de la distanță pare un film promițător, dar, privit de aproape, lipsa naturaleții și a ritmului lasă o impresie pregnantă de dezamăgire.

19
/06
/14

Astăzi, începând cu ora 16.00 și până la ivitul zorilor, institutele și centrele culturale membre ale Clusterului EUNIC București și partenerii lor vă dau întâlnire la a opta ediție a Nopții Institutelor Culturale la București.

19
/06
/14

Tânăra și talentata regizoare Carmen Lidia Vidu prezintă cea de-a treia sa premieră în acest an, „Cântec de leagăn. O poveste despre Maria Tănase“, vineri, 20 iunie, de la ora 19.30, la Godot Cafe Teatru. Spectacolul este un video poem teatral ce aduce pentru prima dată pe o scenă de teatru documente autentice, scrisori de arhivă, frânturi din interviurile, gândurile și amintirile Mariei Tănase, alături de şase dintre cântecele nemuritoare ale artistei, interpretate live.

19
/06
/14

Festivalul Național de Teatru “Toma Caragiu” a propus într-o marți, la Ploiești, evitând cu eleganță cele trei ceasuri rele prevestite de mai de mult, premiera spectacolului “Chip de foc” (“Fireface”), după un text absolut nebun al dramaturgului german Marius von Mayenburg (42 de ani).

19
/06
/14

În zilele noastre în care rețele sociale dezvăluie pas cu pas fiecare amănunt din viața unui om, ne-a mai rămas un singur loc în care putem fi surprinși sau uimiți de oameni – sala de teatru. 

19
/06
/14

„A face (cuiva) capul calendar” este o expresie folosită adesea când ne întâlnim cu cineva care vorbește prea mult. De asemenea, este utilizată atunci când vrem să transmitem mesajul că suntem copleșiți de prea multe informații. Dar de ce „calendar”, și nu „almanah” sau „revistă”?