Sandra Demetrescu, premiantă la Bega ARTPRIZE
https://www.ziarulmetropolis.ro/sandra-demetrescu-premianta-la-bega-artprize/

Bega ARTPRIZE, aflat la a doua ediţie, îşi continuă misiunea de a încuraja profesionalizarea activităţii curatoriale din România.

Un articol de Liliana Matei|29 iulie 2020

Juriul din acest an format din Liviana Dan, Călin Dan și Mihai Pop a cartografiat situația actuală a scenei tinere, sub 40 de ani, în toată varietatea ei de personalități, de la cele încă în formare, dar care au ajuns să aibă o voce  proprie, precum Cristina Stoenescu, Flaviu Rogojan sau Georgiana Buț, la nume consacrate de acum pe scena internațională, precum Cosmin Costinaș.

Pentru anul 2020, decizia juriului a fost unanimă, realizată prin consens, alegerea mergând către Sandra Demetrescu, în intenția de a stimula o abordare strategică a profesiei de curator, prin îmbinarea unei cunoașteri aprofundate a mediului instituțional și a celui independent deopotrivă, ca garanție a realizării unei sinergii între diverșii actori ai scenei artistice. Sandra Demetrescu a parcurs într-un timp record etapele de la junior, la ‘assistant’ și apoi la curator cu responsabilități depline, conducând în prezent secția Curatoriat a Muzeului Național de Artă Contemporană. A realizat de-a lungul timpului, independent sau în colaborare, o serie de expoziții cu tematică și miză variată, de la mari retrospective la expoziții de grup cu tematică complexă, având în același timp capacitatea de a construi discurs în colaborare cu artiștii tineri și foarte tineri în afara cadrului instituționalizat al Muzeului.

Bega ARTPRIZE  este o inițiativă a Kunsthalle Bega, premiantul primind suma de 5.000 Euro, precum și invitația de a realiza un proiect curatorial. Kunsthalle Bega și membrii juriului vor sprijini și asista în toate etapele dezvoltarea și prezentarea proiectului.

Sandra Demetrescu (n. 1989, RO) are o dublă specializare în istoria și teoria artei și foto-video, a curatoriat expoziții în galerii, muzee și spații independente din România și a publicat în cataloage și reviste de specialitate.

Începând din 2014 este curator la MNAC – Muzeul Național de Artă Contemporană din București, iar din 2019 conduce secția de Curatoriat a muzeului. Activitatea sa din cadrul MNAC s-a dezvoltat în două direcții de cercetare curatorială: pe de o parte, în cadrul programului muzeului dedicat recuperării artei românești din ultimii 60 de ani, a făcut parte din echipele curatoriale ale unor expoziții complexe precum: „Efemeristul. O Retrospectivă Mihai Olos” (2016); „Prizonierii Avangardei. O Retrospectivă Ion Bitzan” (2017); „Văzând Istoria – 1947–2007. Colecția MNAC” (2018); „Metamorfozele lui Julian. O Retrospectivă-laborator Iulian Mereuță” (2019). Pe de altă parte, din colaborarea cu artiști emergenți români și din străinătate au rezultat expoziții precum „Noi începuturi. Achiziții recente ale MOCA Belgrad” (2015), „Remembering Landscape” (2018) sau „Moduri de a construi. Liliana Mercioiu-Popa” (2020).

A colaborat cu și a făcut stagii la instituții precum Muzeul Peggy Guggenheim din Veneția (2012), ZKM Karlsruhe (2014), Pavilonul României de la Bienala de la Veneția (2013, 2015).

Din 2016 activează, împreună cu Dragoș Olea, în cadrul KILOBASE BUCHAREST un hibrid curatorial ce explorează subiecte precum: economie, queer și București. A co-curatoriat proiecte în țară (seria „Convulsion Ltd.”, 2016) și străinătate („We are all lichens – Farid Fairuz”, Festivalul Supersimetrica, Madrid, 2018), iar proiectele curente ale duo-ului sunt: expoziția „Convulsion Ltd. Third Drop On A Hot Plate” și editarea publicației KILOBASE BUCHAREST A-Z (P-U-N-C-H, 2020), un alfabet-ghid experimental despre posibile identități și fragmente ce compun Bucureștiul, alcătuit din perspectiva unor voci ce provin din domenii precum artele vizuale, sociologia, antropologia sau arhitectura.

Bega ARTPRIZE

În ultimii ani, profesionalizarea artei și multiplicarea evenimentelor internaționale dificil de definit au dat curatorului un statut de celebritate.

Curatorul amestecă aspecte diferite ale experienței artistice în propria lui viziune și acționează de cele mai multe ori ca un ambasador al artei pentru public. Căutat de artiști, muzee, spații independente, galerii comerciale, curatorul are un radar pentru spiritul timpului și o mare curiozitate pentru lumea în care trăim.

Curatorul scrie istoria artei în timp real.

Curatorul înlocuiește canoanele cu standardele și are un puternic instinct pentru ce este nou și ce urmează să fie nou.

Curatorul are mereu instrumentele pentru alegerea artiștilor, pentru agenda muzeelor și a expozițiilor și pentru definirea valorii, autenticității și transformării artei.

Curatorul poate șterge liniile dintre estetică, politică, activism, etică.

Un premiu pentru un curator ne ajuta să întelegem și mai ales să apreciem profilul curatorului adevărat, profesionist, vizionar și absolut necesar în lumea artei, spune Liviana Dan.

14
/02
/21

Biografiile au întotdeauna enigmele lor. Când sunt privite prin prisma amintirii, celebre sau anonime, ființele umane nu se dezvăluie niciodată întru totul. Ion Andreescu, pictorul care a împărțit aceeași epocă cu Mihai Eminescu, este unul dintre exemple. Creator important, el rămâne totuși un necunoscut pentru posteritate.

12
/02
/21

Expoziția „Povești de iubire”, dedicată îndrăgostiților și tuturor romanticilor, va fi deschisă între 12-28 februarie în zona Peek and Cloppenburg (etaj 1) și îi va purta pe vizitatori într-o călătorie în istoria intimă a României. Tot aici, curioșii vor avea ocazia să-și facă fotografii la un panou stilizat cu expresia „Te iubesc” scrisă în peste 100 […]

11
/02
/21

Nu tot timpul lucrările de artă stau cuminți, pe pereții muzeelor și în spațiile de expunere special gândite, așteptând publicul avizat să le facă o vizită. Câteodată arta iese în stradă, face gălăgie și trage de mânecă bicicliștii, curierii și trecătorii grăbiți. Cam de acest fel sunt lucrările expuse la micuța galerie neconvențională Celula de artă, din B-dul Carol nr. 53, care a pregătit în luna februarie doua expoziții care întorc privirile.

08
/02
/21

O nouă expoziție propusă de spațiul expozițional Arbor.art.room îi va seduce cu siguranță, începând din această săptămână, pe iubitorii de artă şi frumos din Capitală. Joi, 11 februarie 2021, între orele 17.00 şi 21.00, la Arbor.art.room (str. Transilvaniei, nr. 11), va avea loc deschiderea expoziţiei unui artist tânăr și original, Giuliano Nardin, expoziție intitulată misterios „Nimic nou la Podul Săbăreni“ (perioadă de vizitare: până pe 7 martie 2021), o inedită propunere expoziţională realizată împreună cu curatorul Doinel Tronaru, la propunerea managerului cultural Victoria Nagy Vajda.

31
/01
/21

Platforma 5 Pentru Arte propune comunităților creative și publicului larg să descopere tânăra generație de artiști și arhitecți români urmărind creațiile a peste 20 dintre aceștia în galeria online, în cadrul unor expoziții digitale la care au contribuit cinci profesioniști din industria locală.

28
/01
/21

Timișoara la cutie – Cetate reproduce o felie din cartierul Cetate, centru istoric și principal pol de atracție turistică al orașului, aducând la viață 5 din clădirile emblematice ale orașului, într-un format de miniaturi, puzzle și cărți poștale. Cutia oferă copiilor șansa de a cunoaște mai bine orașul Timișoara prin joacă, învățând despre arhitectura și istoria acestuia iar adulţilor ocazia de a se (re)îndrăgosti de oraş privindu-l cu ochi de turist.

18
/01
/21

De la împăratul Nero sau pictura renascentistă la povestea lui Alice în Țara Minunilor și la „divele” secolului XX, cele mai așteptate evenimente expoziționale programate în 2021 în Europa promit experiențe de calitate.

13
/01
/21

În această perioadă, atelierele MNAC se desfășoară online, într-o formulă interactivă. „Arta contemporană de la plancton la zbor intergalactic” este o serie de ateliere care ne ajută să înțelegem expoziția Colecției MNAC, „Văzând Istoria. 1947-2007”, dar și de unde vine și se hrănește arta contemporană, în general.

08
/01
/21

Până pe 27 iunie 2021 puteți vizita o nouă expoziție temporară la MNAR, intitulată „Poveștile Crucii. Sculptură miniaturală de tradiție bizantină”, organizată în cadrul Galeriei de Artă Veche Românească (Calea Victoriei 49-53).