Până pe 31 ianuarie, Muzeul Naţional de Artă Contemporană (Str. Izvor 2-4, Palatul Parlamentului, Aripa E4) prezintă expoziţia „După doisprezece ani. Producţia artistică din România în 180 de lucrări”.
Un articol de Liliana Matei|11 ianuarie 2021
Moștenită în mare parte pe cale instituțională și reflectând până în anii 1990 mecanismele de achiziții ale vechilor structuri comuniste de propagandă culturală, colecția Muzeului Național de Artă Contemporană reflectă viața artistică din România postbelică, nu doar după criterii de valoare, ci și din perspectiva complexă a contextului social, economic și politic. Sesiunile de achiziții organizate după înființarea MNAC au completat acest fond cu lucrări semnificative – independent de presiuni de ordin ideologic, politic, conjunctural. Prin acest demers, MNAC s-a profilat ca instituția de referință pentru colecționarea, conservarea, cercetarea și valorificarea muzeografică a creației vizuale reprezentative în România post-1989.
În 2020, bugetul MNAC a fost suplimentat de Ministerul Culturii cu 2.000.000 de lei pentru achiziția publică de lucrări de artă contemporană. Lansată în contextul stresului economic cauzat de pandemia COVID-19, prima procedură de achiziții publice de artă contemporană din ultimii 12 ani a vizat creația artiștilor vizuali în viață, originari din România, activi pe scena de artă în țară și în străinătate. Rolul acesteia este de constitui un stimulent pentru producția artistică actuală și de a crește patrimoniul cultural al țării, gestionat prin colecția MNAC.
Prezenta sesiune de achiziții se definește prin dimensiunea de cercetare – centrală activității muzeale, în strânsă corelare cu dimensiunea procesuală a actului de creație artistică. Pornind de la premisa că Muzeul contribuie prin creșterea Colecției la scrierea istoria artei contemporane din România, strategia acestei sesiuni s-a sprijinit pe cei doi poli creați de MNAC în ultimii ani: Expoziția Permanentă și Centrul de Documentare și Cercetare a Culturii Vizuale „Mihai Oroveanu”.
Juriul, alcătuit conform principiilor deontologice ICOM, a fost format din 11 membri titulari și doi supleanți, în structura lui regăsindu-se reprezentanți ai Consiliului Științific al MNAC, ai universităților de profil din București și din țară, ai sectorului independent, precum și specialiști desemnați de către Uniunea Artiștilor Plastici.
Mai multe detalii, aici.
Foto: Gabriela Pană, MNAC
