Sandra Demetrescu, premiantă la Bega ARTPRIZE
https://www.ziarulmetropolis.ro/sandra-demetrescu-premianta-la-bega-artprize/

Bega ARTPRIZE, aflat la a doua ediţie, îşi continuă misiunea de a încuraja profesionalizarea activităţii curatoriale din România.

Un articol de Liliana Matei|29 iulie 2020

Juriul din acest an format din Liviana Dan, Călin Dan și Mihai Pop a cartografiat situația actuală a scenei tinere, sub 40 de ani, în toată varietatea ei de personalități, de la cele încă în formare, dar care au ajuns să aibă o voce  proprie, precum Cristina Stoenescu, Flaviu Rogojan sau Georgiana Buț, la nume consacrate de acum pe scena internațională, precum Cosmin Costinaș.

Pentru anul 2020, decizia juriului a fost unanimă, realizată prin consens, alegerea mergând către Sandra Demetrescu, în intenția de a stimula o abordare strategică a profesiei de curator, prin îmbinarea unei cunoașteri aprofundate a mediului instituțional și a celui independent deopotrivă, ca garanție a realizării unei sinergii între diverșii actori ai scenei artistice. Sandra Demetrescu a parcurs într-un timp record etapele de la junior, la ‘assistant’ și apoi la curator cu responsabilități depline, conducând în prezent secția Curatoriat a Muzeului Național de Artă Contemporană. A realizat de-a lungul timpului, independent sau în colaborare, o serie de expoziții cu tematică și miză variată, de la mari retrospective la expoziții de grup cu tematică complexă, având în același timp capacitatea de a construi discurs în colaborare cu artiștii tineri și foarte tineri în afara cadrului instituționalizat al Muzeului.

Bega ARTPRIZE  este o inițiativă a Kunsthalle Bega, premiantul primind suma de 5.000 Euro, precum și invitația de a realiza un proiect curatorial. Kunsthalle Bega și membrii juriului vor sprijini și asista în toate etapele dezvoltarea și prezentarea proiectului.

Sandra Demetrescu (n. 1989, RO) are o dublă specializare în istoria și teoria artei și foto-video, a curatoriat expoziții în galerii, muzee și spații independente din România și a publicat în cataloage și reviste de specialitate.

Începând din 2014 este curator la MNAC – Muzeul Național de Artă Contemporană din București, iar din 2019 conduce secția de Curatoriat a muzeului. Activitatea sa din cadrul MNAC s-a dezvoltat în două direcții de cercetare curatorială: pe de o parte, în cadrul programului muzeului dedicat recuperării artei românești din ultimii 60 de ani, a făcut parte din echipele curatoriale ale unor expoziții complexe precum: „Efemeristul. O Retrospectivă Mihai Olos” (2016); „Prizonierii Avangardei. O Retrospectivă Ion Bitzan” (2017); „Văzând Istoria – 1947–2007. Colecția MNAC” (2018); „Metamorfozele lui Julian. O Retrospectivă-laborator Iulian Mereuță” (2019). Pe de altă parte, din colaborarea cu artiști emergenți români și din străinătate au rezultat expoziții precum „Noi începuturi. Achiziții recente ale MOCA Belgrad” (2015), „Remembering Landscape” (2018) sau „Moduri de a construi. Liliana Mercioiu-Popa” (2020).

A colaborat cu și a făcut stagii la instituții precum Muzeul Peggy Guggenheim din Veneția (2012), ZKM Karlsruhe (2014), Pavilonul României de la Bienala de la Veneția (2013, 2015).

Din 2016 activează, împreună cu Dragoș Olea, în cadrul KILOBASE BUCHAREST un hibrid curatorial ce explorează subiecte precum: economie, queer și București. A co-curatoriat proiecte în țară (seria „Convulsion Ltd.”, 2016) și străinătate („We are all lichens – Farid Fairuz”, Festivalul Supersimetrica, Madrid, 2018), iar proiectele curente ale duo-ului sunt: expoziția „Convulsion Ltd. Third Drop On A Hot Plate” și editarea publicației KILOBASE BUCHAREST A-Z (P-U-N-C-H, 2020), un alfabet-ghid experimental despre posibile identități și fragmente ce compun Bucureștiul, alcătuit din perspectiva unor voci ce provin din domenii precum artele vizuale, sociologia, antropologia sau arhitectura.

Bega ARTPRIZE

În ultimii ani, profesionalizarea artei și multiplicarea evenimentelor internaționale dificil de definit au dat curatorului un statut de celebritate.

Curatorul amestecă aspecte diferite ale experienței artistice în propria lui viziune și acționează de cele mai multe ori ca un ambasador al artei pentru public. Căutat de artiști, muzee, spații independente, galerii comerciale, curatorul are un radar pentru spiritul timpului și o mare curiozitate pentru lumea în care trăim.

Curatorul scrie istoria artei în timp real.

Curatorul înlocuiește canoanele cu standardele și are un puternic instinct pentru ce este nou și ce urmează să fie nou.

Curatorul are mereu instrumentele pentru alegerea artiștilor, pentru agenda muzeelor și a expozițiilor și pentru definirea valorii, autenticității și transformării artei.

Curatorul poate șterge liniile dintre estetică, politică, activism, etică.

Un premiu pentru un curator ne ajuta să întelegem și mai ales să apreciem profilul curatorului adevărat, profesionist, vizionar și absolut necesar în lumea artei, spune Liviana Dan.

01
/03
/17

Povestea mărţişorului a supravieţuit în diferite forme până în prezent, de la firul simplu răsucit în alb şi roşu până la cel virtual. Mărţişor, Mărţişug sau Marţ era consemnat de etnologii începutului de secol XX ca obicei de 1 martie, prezent nu numai la români, dar şi la bulgarii şi albanezii din Balcani. Ţăranii păstrau obiceiul în fiecare început de primăvară, ca semn protector împotriva bolilor şi a nenorocului.

27
/02
/17

O schiţă realizată de Rembrandt, care reprezintă un câine, a fost autentificată după ce timp de 250 de ani a fost atribuită unui pictor german specializat în tablouri cu animale. Descoperirea a fost descrisă drept ”o senzaţie” de reprezentanţii Muzeului Herzog Anton Ulrich, din Braunschweig, unde schiţa a fost expusă timp de mai multe decenii şi era prezentată ca o lucrare a artistului Johann Melchior Roos.

21
/02
/17

Muzeul Național al Satului "Dimitrie Gusti" organizează în perioada 27 februarie - 8 martie Târgul "De Mărțișor", eveniment prin care își propune promovarea "vechiului obicei al dăruirii, la început de primăvară, a micilor obiecte artizanale cu rol protector".

17
/02
/17

Cu prilejul „Zilei Brâncuși ” care se sărbătorește la nivel național în fiecare an, la 19 februarie, MNAR prezintă în perioada 19-26 februarie 2017 o selecție de fotografii-document care surprind pe de o parte etapele instalării Coloanei Infinitului la Târgu-Jiu și pe de altă parte atmosfera atelierului parizian al lui Constantin Brâncuși care, în unele imagini, apare alături de sculpturile sale.

13
/02
/17

Deschiderea ediției din acest an a Carnavalului de la Veneția (11-28 februarie) a fost marcată de un show acvatic spectaculos, la care au participat, ca în fiecare an, numeroși vizitatori. Show-ul inaugural, pus în scenă pe Canalul Cannaregio, a celebrat sâmbătă seara temele frumuseții, mării și vanității, printr-o paradă a creaturilor marine.

30
/01
/17

Expoziţia itinerantă "Lumea turcică din Munţii Altai până în Balcani", ce aduce in fata publicului 33 de picturi în ulei semnate de tot atâţia artişti din 17 ţări, se va deschide pe 1 februarie, de la ora 18.30, la Galeria Artelor din cadrul Cercului Militar Naţional.

21
/12
/16

Tabloul "Țărăncuțe" ("De la fântână") de Nicolae Grigorescu a fost adjudecat, marți seară, la prețul de 320.000 de euro, la licitația de iarnă a Artmark, devenind cea mai bine vândută lucrare din acest an. Printre vedetele serii s-au mai numărat "Intimitate" de Nicolae Tonitza, "Car cu boi la amiază" de Nicolae Grigorescu, "Pod" de Adrian Ghenie sau "Pieta" de Corneliu Baba.

19
/12
/16

Romfilatelia a editat o nouă emisiune de mărci poştale tematice în cadrul proiectului „Stele de aur ale scenei şi ecranului”. Cele şase timbre ale acestui proiect filatelic au aceeaşi valoare nominală, de 4,50 lei, şi prezintă Stele de Aur ale scenei româneşti, în imagini de colecţie: Adela Mărculescu, Florina Cercel, Ilinca Tomoroveanu, Alexandru Arşinel, Ion Caramitru, Costel Constantin.

15
/12
/16

Ateneul Român găzduiește instalația documentară itinerantă dedicată pianistei Clara Haskil. Informațiile documentare sunt însoțite de fotografii și documente inedite, din Arhiva Muzicală a Bibliotecii Cantonale Universitare din Lausanne și a Fundației Clara Haskil din Elveția.