Scrisoare către Aris Fioretos
https://www.ziarulmetropolis.ro/scrisoare-catre-aris-fioretos/

Romanul „Mary” (traducere din limba suedeză de Elena-Maria Morogan) a fost publicat la Editura Humanitas Fiction, în anul 2017.

Un articol de Andrei Crăciun|12 septembrie 2017

Scumpe domnule Fioretos, a ajuns și în România bestsellerul dumneavoastră cel mai recent. Mary a stârnit ceva pasiuni la București, librăriile l-au așezat la loc de cinste, în ferestre, și nu vă ascund că m-am întrebat de ce.

Nu suntem noi, oamenii cei noi, buni cunoscători ai istoriei Greciei, câți își mai amintesc astăzi de Dictatura coloneilor (1967-1974)? Sau de Studenții Liberi? Dați-mi voie să pariez, fără nicio ezitare, pe uitarea și ignoranța noastră.

Apoi, nici măcar un destin ca al dumneavoastră (fiu al unui grec aflat în Exil la Stockholm) nu mai stârnește înduioșare. Ei, și ce dacă? E plină lumea de oameni care emigrează: nu mai e o poveste nouă.

Mai departe, ce se întâmplă în corpul romanului dumneavoastră: o poveste de iubire care se sfârșește neîmplinită, din pricina decorului dat de istoria mare (mereu absurdă, mereu violentă, mereu nedreaptă). S-au scris milioane de cărți cu acest subiect. Și atunci, din nou: de ce?

De ce anume Mary a devenit o poveste care se citește și se spune mai departe. Ce face din dumneavoastră un autor citit?

Domnule Fioretos, v-am citit și eu cu aceeași uimire care a străbătut toate meridianele: cum să fie această carte scrisă de un bărbat? – e peste poate!

Dumneavoastră sunteți, desigur, poet, am mai citit poeți, le cunosc puterea sintezelor, forța esențializării.

Dar dumneavoastră scrieți aici întocmai ca o poetă, descrieți iubirea ca o poetă, trăiți maternitatea ca o poetă, înțelegeți istoria însăși ca o poetă.

Faptul că Mary se citește chiar acum în toată lumea este, cred, mai ales o dovadă în plus că majoritatea absolută a cititorilor din lume sunt femei, ba mai mult femei care se simt mângâiate pe inimă când un bărbat poate să simtă atât de departe.

Mary este o carte foarte frumoasă prin puterea celor care se simt în paginile ei. Felul în care se simte dragostea, precum și absența, precum și marea pierdere.

Mary e o carte minunată, în descrierile ei care aduc la un loc pistruii și bătăile aripilor de pasăre și mirosurile mării.

Cea mai frumoasă idee din această carte este, consider, aceasta: Un om are dreptul să fie anonim.

Și nici nu mai contează că o spune un student de la Politehnică, care are curajul să lupte în felul lui pe baricade într-o revoluție, nici nu mai are importanță că o știa de la Gramsci, nici nu mai are importanță că tot mai puțini știm cine a fost Gramsci.

Domnule Fioretos, cartea dumneavoastră, cu subtext biblic desigur, căci până la urmă ce este și Fecioara Maria, dacă nu o mamă care își pierde fiul?, va rezista cred prin poezia sa extrem de feminină, dar mai ales prin acest adevăr universal: fericirea se încheie acolo unde începe zdrobirea libertății.

E o lecție veche, dar nu mai puțin importantă în timpul nostru.

Se simte pretutindeni.

Faptul că Mary se citește chiar acum în toată lumea este, cred, mai ales o dovadă în plus că majoritatea absolută a cititorilor din lume sunt femei, ba mai mult femei care se simt mângâiate pe inimă când un bărbat poate să simtă atât de departe.



22
/03
/16

Peste aproximativ o săptămână, debutează ediţia de primăvară a Kilipirim, cel mai important târg de carte cu discount din România. De miercuri, 30 martie, până duminică, 3 aprilie, cele mai însemnate edituri autohtone îşi aşteaptă vizitatorii la etajul al doilea al Unirea Shopping Center, Aripa Călăraşi. 

22
/03
/16

Editura RAO anunţă apariţia volumului ,,Grace. Biografia”, de Thilo Wydra, un tribut adus lui Grace Kelly, actriţă de succes, câştigătoare a unui premiu Oscar, devenită prinţesă prin căsătoria cu prinţul Rainier al III-lea de Monaco.

21
/03
/16

Mă văd aievea aruncându-mă în adâncul internetului, călătorind, cine poate şti cum, prin neştiutele servere ale Domnului, până la prietenul meu virtual T.O. Bobe. Mă văd aievea ieşind din computerul dumnealui personal, luându-l de guler şi plesnindu-l cu două palme - blând, dar ferm, amical, dar răsunător. I-aş spune, dând în el, întocmai aceste cuvinte: de ce nu mai publici, mă nenorocitule, poezie?

20
/03
/16

Radu Jude, Daniela Luca şi Simona Sora sunt invitați la cea de-a 123-a ediție a clubului de lectură Institutul Blecher, care are loc duminică, 20 martie, la ora 19.00, la Tramvaiul 26 (str. Cercului, nr. 26) și al cărei subiect va fi chiar fascinantul scriitor interbelic.

19
/03
/16

„O istorie a Tibetului” de Sam van Schaik, cel mai nou titlul al colecției Historia a Editurii Polirom, propune o incursiune în poveștile unui tărâm misterios al lumii, care continuă să fascineze.

17
/03
/16

Miercuri, 23 martie, de la ora 19.00, editura Nemira lansează în cadrul Întâlnirilor Yorick cartea De ce râdem la teatru. O explorare practică a comediei fizice, scrisă de multi-premiatul regizor John Wright. Evenimentul are loc la ceainăria Serendipity, de pe strada Dumbrava Roșie, nr. 12 (la câteva minute de mers pe jos de la Teatrul Bulandra, Sala Toma Caragiu).

17
/03
/16

Ministrul Culturii Vlad Alexandrescu este unul dintre cei mai activi miniştri din Cabinetul Dacian Cioloş. Fost ambasador în Luxemburg, nepot al marelui om de litere Tudor Vianu, profesor universitar consacrat, doctor la Paris  cu o lucrare asupra căreia nu planează suspiciuni de plagiat. Ce caută acest om în Guvernul României?

17
/03
/16

Academicianul şi matematicianul Solomon Marcus a încetat din viață, în această dimineaţă, la Institutul "C. C. Iliescu" din Capitală. Academicianul avea 91 de ani.

16
/03
/16

„În anii '80, în plină dictatură ceaușistă, Umberto Eco a venit la București la lansarea traducerii românești a „Numelui trandafirului”. Întâlnirea a fost secretă, doar cu scriitori selectați atent. Câțiva optzeciști au aflat însă și au încercat, zgomotos, să intre în sală. De teama scandalului (Eco trebuia să apară din clipă-n clipă), la intervenția unui critic important, au fost lăsați și ei la întâlnire. Așa am apucat să-l vedem și să-l auzim pe scriitorul care era pe buzele tuturor în lume”, scrie Mircea Cărtărescu, într-un editorial publicat în numărul din martie al revistei Q Magazine şi intitulat „Un ecou la moartea lui Eco”

15
/03
/16

Editura Nemira lansează prima parte a Trilogiei Balcanice – Marea șansă, scrisă de prozatoarea britanică Olivia Manning. Cartea apare în colecția Babel, coordonată de Dana Ionescu, în traducerea Dianei Stanciu.

15
/03
/16

Florin Iaru, Marius Chivu, Cristian Teodorescu și Dan Pleşa lansează o revistă de proză scurtă. Prima revistă românească de acest fel. Intitulată "iocan", noua revistă se adresează cititorilor şi scriitorilor care doresc să îşi scoată prozele de la sertar şi să le publice. Lansarea acesteia va avea loc la sfârşitul primăverii.

14
/03
/16

Librăria viitorului, una în care oaspeții pot imprima cartea aleasă în câteva minute - premieră în Europa - se va deschide la Paris. Catalogul complet al cărților care pot fi achiziționate în acest mod de la noua librărie poate fi consultat pe tableta electronică înainte de a face comanda.

11
/03
/16

”Mai demult citeam mai mult. Mi-e greu să mă scot din priză. Mi-e greu să închid computerul. Recunosc. Mi-e greu să fug de la repetiţie. Când ajung acasă, de-abia aştept să plonjez într-o carte, dar mi se închid ochii”, spune „librarul de ocazie” Oana Pellea. Actriţa a adăugat, în cadarul evenimentului de la Librăria Bizantină din Capitală, că are un ”maldăr” de cărţi acasă, pe care îşi promite că le va citi într-o zi.

10
/03
/16

Ambasada Israelului în România şi Asociaţia Editorilor din România organizează marţi, 15 martie, începând cu ora 12.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, conferinta de presă prilejuită de ediţia din acest an a Salonului Internațional de Carte Bookfest, ediţie la care Israelul este invitat de onoare. „Un prilej excelent pentru publicul român de a cunoaşte mai îndeaproape autori israelieni de renume mondial, cât și de a se familiariza cu nume noi, autori de primă mărime, netraduşi încă în limba română.” (ES Tamar Samash, Ambasadoarea Israelului în România)

09
/03
/16

Conform propriilor declaraţii - Memorii, Humanitas, 1991 -, Mircea Eliade s-a născut în urmă cu 109 ani („M-am născut la București, la 9 martie 1907”). Există totuși o notă de subsol a editurii care spune că data reală a nașterii lui Eliade este 28 februarie/13 martie 1907 (s.v.), conform actului de naștere descoperit și publicat de Constantin Popescu-Cadem în Revista de istorie și teorie literară în 1983