Scrisoare către Elias Khoury
https://www.ziarulmetropolis.ro/scrisoare-catre-elias-khoury/

Cartea „Copiii ghetoului. Numele meu este Adam” (traducere din limba arabă şi note de Nicolae Dobrişan) a fost publicată la editura Polirom, în anul 2018 (romanul a fost finalist la Prize for Arabic Fiction, în 2017).

Un articol de Andrei Crăciun|31 mai 2019

Scumpe domnule Elias Khoury, vă scriu chiar înainte de a urca într-un avion care mă va duce la Tel Aviv. De aici voi pleca mai departe în Palestina și mai departe chiar nu știu unde voi ajunge.

Vă scriu pentru că am citit Copiii ghetoului și nu am rămas cu suferința celor condamnați la ghetou, cu orașele prăbușite și cu cei căzuți ca în robie, am rămas cu altceva, mai frumos și poate mai însemnat.

Am rămas cu această idee fundamentală, pe care – cu voia dumneavoastră – le-o voi povesti și altora: Mi-am zis că aceasta este obligația mea – trebuie să-mi închei viața cu o poveste. Noi trăim doar pentru a ne preschimba viața în povești și nimic mai mult.

Am rămas din cartea dumneavoastră cu o salbă de nume de poeți și teologi și medici și filosofi și istorici arabi din secole demult încheiate sau abia trecute pe care îmi doresc să îi citesc, fiindcă mă încearcă acel sentiment zdrobitor că n-am cunoscut niciodată mai mult de jumătate de monedă.

Adevărul, dacă există, nu are niciodată o singură față.

Cum o să mai pot să trăiesc și să pășesc pe străzile secundare ale Orientului fără să știu opera lui Taba Husein? Taba Husein, orbul care a ajuns ministru al Culturii la Cairo și despre care se spune că a întemeiat modernismul arab și poate că este chiar adevărat.

Cum o să mai pot să mă pierd în deșert după ce am aflat numele lui Majnun Layla, cum i s-a spus poetului Qays ben al-Muwallah, de la anul 700, înnebunit de durerea pierderii iubitei sala Layla, poetul care a rătăcit prin deșert până la moarte cântându-și iubita (constrânsă de familie să se mărite cu un altul) în versuri pe care le știu pe de rost atâția orientali, și eu habar n-am avut?

Eu n-am citit niciun poem de dragoste de Waddah al-Yaman și nu voi mai putea intra în niciun restaurant unde se vinde falafel, din New York până în Haifa sau Beirut sau Ramallah, fără să mă gândesc la Adam Danun, cel care v-a dat această carte prin care curg sângele și poezia.

Domnule Elias Khoury, aș vrea să vă mai spun că nu voi uita niciodată orașul Lod. Am locuit cândva în paradis și am fost alungat de acolo, chiar dacă nu cu sârmă ghimpată au împrejmuit locul acela.

Și, dacă nu e prea mult, aș vrea să vă iau de frate și să vă dăruiesc, în loc de încheiere, versurile poetului Abu Tamman, trăitor în secolul IX, cuvintele lui scrise cu o istorie întreagă înainte de Serghei Alexandrovici Esenin: Apoi s-au dus anii aceia și trăitorii lor/ Ca și cum și unii și alții ar fi fost niște vise.

Deocamdată, atât.

Am rămas cu această idee fundamentală, pe care – cu voia dumneavoastră – le-o voi povesti și altora: Mi-am zis că aceasta este obligația mea – trebuie să-mi închei viața cu o poveste. Noi trăim doar pentru a ne preschimba viața în povești și nimic mai mult.



27
/02
/20

Fragmente esențiale dintr-o carte-monument „Balcanii. De la sfârșitul Bizanțului până azi”, de Mark Mazower (profesor de istorie la Columbia University).

25
/02
/20

Ernesto Sábato (1911-2011) a fost unul dintre cei mai importanți scriitori argentinieni din secolul XX, dacă nu cel mai important. Alături de Borges și Cortázar, Sábato a dat o viață nouă literaturii sud-americane.

21
/02
/20

Marketingul face întâlnirea/interacțiunea dintre artiști și public posibilă. Este esențial, dat fiind că artele spectacolului nu există în lipsa receptării directe de către un public prezent în proximitate. Volumul combină fondul teoretic cu câteva studii de caz și opiniile unor personalități ale lumii culturale/profesioniști cu mulți ani de experiență. Printre ei: Emil Boroghină, Constantin Chiriac, Lucian Vărșăndan, Adrian Roman, Dan Bartha-Lazăr, Vava Ștefănescu, Gilda Lazăr, Marinela Țepuș, Tamara Susoi, Maria Sârbu și Simion Buia.

16
/02
/20

Pe 12 februarie s-au împlinit 126 de ani de la nașterea uneia dintre scriitoarele cele mai cunoscute ale României interbelice. Purtând un pseudonim pe care l-a dezagreat dar care a consacrat-o, Otilia Cazimir a fost o feministă a vremii ei, dar și iubita discretă a unui alt mare poet.

09
/02
/20

În „Fata cu Leica” (Editura Art, 2019), Helena Janeczek spune extraordinara poveste a fotografei Gerda Taro, prima femeie fotograf ucisă pe front și partenera legendarului Robert Capa. O carte de neratat!

09
/02
/20

Născut pe 9 februarie 1940, la Cape Town, scriitorul sud-african J.M. Coetzee, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (2003), împlinește astăzi 80 de ani. Cartea pe care v-o propunem este primul său roman, „Ținuturi în crepuscul” (Editura Humanitas Fiction).

06
/02
/20

Vineri, 21 februarie, la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bd. Regina Elisabeta 38), va avea loc o dezbatere pornind de la volumul „Suntem dezrădăcinate. Călătoria mea şi poveştile altor fete refugiate din toată lumea”, apărut de curând la Editura Polirom, în traducerea Biancăi Alecu.

05
/02
/20

Pentru că februarie este luna iubirii (veți constata atât pe 14 februarie, cât și pe 24), ne-am gândit ce carte s-ar putea dovedi perfectă atât pentru doamne și domnișoare, cât și pentru domni. Am optat pentru „Cele zece iubiri ale lui Nishino”, de Hiromi Kawakami (Polirom, 2015, traducere din japoneză de Florin Oprina).