Scrisoare către José Ortega y Gasset
https://www.ziarulmetropolis.ro/scrisoare-catre-jose-ortega-y-gasset/

Cartea „Revolta maselor” a fost publicată la editura Humanitas în anul 2002 (prima ediţie a acestui volum a apărut în Europa în anul 1930).

Un articol de Andrei Crăciun|19 ianuarie 2020

Scumpe domnule José Ortega y Gasset, suntem la nouăzeci de ani de la publicarea eseului dumneavoastră despre revolta maselor, iar timpurile noi ne obligă să-l recitim cu și mai mare atenție, cu și mai mare îngrijorare. Vă scriu ca să vă dau vești cu privire la situația în care am ajuns. Nouăzeci de ani înseamnă ceva: mai mult de două generații (în sens biblic) au trecut de atunci. În nouăzeci de ani, tezele dumneavoastră au devenit deja profeții.

Totul s-a întâmplat așa cum știați că se va întâmpla: statele-națiune s-au confruntat într-un război devastator doar pentru a se uni într-o mare construcție europeană supra-națională, golită însă de substanța ei democratică (omul-masă nu înțelege esența liberalismului, și tocmai de aceea decade atât de ușor în iliberalism și dacă n-a decăzut încă de tot e pentru că memoria ultimului mare război mondial mai are ecouri – doar că sunt ultimele).

Mai departe: omul-masă a preluat pretutindeni puterea și o exercită în conformitate cu natura sa.

Omul-masă a rămas întocmai cum ni l-ați descris: mereu mulțumit de sine, fără să ceară nimic de la el însuși, bine informat și cu desăvârșire incult, fără simț istoric și, deci, și fără responsabilitate istorică.

Omul-masă se poate vedea astăzi cel mai bine în mediul virtual, unde a migrat pe fondul dezvoltării tehnologiei (creată pentru gusturile și încântarea omului-masă). Și ce se întâmplă aici: părerea specialistului e secundară părerii mulțimilor, s-a dizolvat cultura dialogului, omul-masă emite „idei” cu privire la orice, oricând, oricâte, încredințat că are dreptate, se tribalizează în adunări radicale de indivizi cu aceleași părere, gândirea și memoria sunt abandonate, omul-masă nu cunoaște decât prezentul. Forța mediocrității este devastatoare – cine nu se convertește la mediocritate este pur și simplu alungat din noua cetate a omului-masă.

Ați înțeles exact, scumpe domnule José Ortega y Gasset, oamenii și-au pierdut capacitatea de a fi altceva decât mulțimi.

Standardizarea ne anunță sfârșitul acestei civilizații, nu altfel decât s-a întâmplat dintotdeauna și pretutindeni, din Imperiul Roman până în America modernă, precum bine știați.

În ciuda credinței populare a omului-masă că este atât de special legea fundamentală a istoriei nu s-a schimbat: triumful maselor e doar o uvertură la sfârșitul unei civilizații.

Se întâmplă ca acum să fie a noastră.

Ați avut dreptate.

Omul-masă a rămas întocmai cum ni l-ați descris: mereu mulțumit de sine, fără să ceară nimic de la el însuși, bine informat și cu desăvârșire incult, fără simț istoric și, deci, și fără responsabilitate istorică.



29
/09
/21

Miercuri, 29 septembrie, ora 19.30 vă invităm să vizionați lansarea romanului Din cer au căzut trei mere de Narine Abgarian, roman distins cu Premiul Iasnaia Poliana, recent apărut în traducerea Luanei Schidu în colecția „Raftul Denisei“, colecție coordonată de Denisa Comănescu – povestea unei iubiri târzii care salvează lumea într-un sat de piatră aflat pe vârful unui munte armean, unde magia și misterul și-au păstrat neatinse puterile. Participă: Sabina Fati, scriitoare și jurnalistă, Cristian Pătrășconiu și Nona Rapotan, editor coordonator Bookhub.ro. Moderatorul întâlnirii va fi Denisa Comănescu, director al Editurii Humanitas Fiction.

27
/09
/21

„Faptul că sunt cu el, cu Ovidiu, mă determină să fac o călătorie în tinerețea mea și să-mi dau seama ce e cu adevărat fericirea. Dar, din păcate, fericirea nu o trăiești, ți-o amintești numai”, scrie Rodica Mandache în deschiderea cărții despre actorul Ovidiu Iuliu Moldovan.

23
/09
/21

Când s-a stins cel mai mare scriitor rus, cenzura lucra de zor, „dar sentimentele poporului rus nu puteau fi înăbușite”, notează americanul Jay Parini în ultimele pagini din cunoscutul roman „Ultima gară”.

09
/09
/21

În Etiopia anului 1935, Hirut lucrează ca servitoare în căminul unui ofițer din armata împăratului. Iar când armatele lui Mussolini se apropie și bărbații trebuie să se mobilizeze, Hirut și celelalte femei își doresc să facă mai mult pentru cauza războiului decât să aibă grijă de răniți și să îngroape morții.

30
/08
/21

PREVIEW Trei filme realizate în anii `60 în Republica Moldova, la ale căror scenarii au contribuit scriitori basarabeni, au fost aduse la Bucureşti în cadrul unui proiect inediat intitulat „Romanul românesc din stânga Prutului”. Filmele pot fi văzute marţi, 31 august, la ARCUB.