Secretele pictoriței Frida Kahlo, amanta lui Troțki și a Georgiei O’Keefe
https://www.ziarulmetropolis.ro/secretele-pictoritei-frida-kahlo-amanta-lui-trotki-si-a-georgiei-okeefe/

Celebra pictoriţă din Mexic este eroina unui unei îndrăzneţe biografii romanţate, care dezvăluie luminile şi umbrele unei vieţii dureroase, în care arta a jucat un rol principal, ca şi… gastronomia.

Un articol de Liliana Matei|30 ianuarie 2016

Existența ei se arată în culori tari în volumul „Cartea secretă a Fridei Kahlo” de F.G. Hagenbeck, publicat la Editura Nemira. Volumul este tradus de Anca-Elena Coman și face parte din Colecția Babel. Pentru prima dată în România, acest roman biografic care i-a adus autorului mai multe premii construiește, pornind de la mărturii din jurnalul artistei, o viață de artistă și de femeie care a cunoscut plăcerea și durerea, pe care le-a pictat în tablouri pe care posteritatea le va admira nespus.

Celebra artistă mexicancă, autoare a peste 50 de autoportrete în care suferința fizică ia forme dintre cele mai îndrăznețe, de o originalitate incontestabilă, se conturează în volum în intimitatea Casei Albastre, între minunile din bucătărie sau alături de mult iubitul soț, pictorul mexican Diego Rivera, izvor de bucurie și de chin. Fire vulcanică și contradictorie, nonconformistă și ironică, Frida Kahlo se înfățișează în romanul lui Haghenbeck în lumina necruțătoare a unor vremuri tulburate.

În viața ei au loc personalități fascinante din epocă, de la Troțki, cu care a avut o relație intensă, pe care romanul o lasă deschisă interpretării, la Ernest Hemingway sau Henry Miller. Umorul aspru și duioșia alcătuiesc, în viața și în arta Fridei Kahlo, un amestec permanent și străbate întregul roman.

Privită în intimitatea încăperilor – dormitor, atelier, rezervă de spital –, artista se dezvăluie deopotrivă în spațiul rezervat picturii și în locul savorilor și al gusturilor. Bucătăria capătă astfel o aură fantastică: „Dintre toate locurile casei, bucătăria era inima ce o făcea să palpite, transformând o clădire inertă într-o ființă vie. Mai mult decât o simplă locuință, Casa Albastră era sanctuarul, refugiul și altarul stăpânei sale. Casa Albastră era Frida. În ea strângea amintiri ale trecerii sale prin viață. Era un loc unde conviețuiau fără probleme portretele lui Lenin, Stalin, Mao Zedong cu catapetesme rustice ale Fecioarei de Guadalupe.“

frida2Strâns legată de tradițiile Mexicului și de pictorescul lui, arta și viața pictoriței sunt învăluite în culori tari și aromele magice ale bucătăriei. De la tamales umplute cu fasole și ardei iuți în sus de nuci și mirodenii la mâncarea lui Troțki, gama gastronică a pictoriței fascinează și arată o relație intimă cu universul simțurilor. Simțuri rafinate și de boala care a chinuit-o ani lungi, pictorița exorcizând suferința în tablouri în care imaginiile durerii nu au sfârșit.

„O panglică în jurul unei bombe”, cum a numit-o celebrul André Breton, pictura hedonistei Fridei Kahlo se prezintă pe fundalul lumii în care s-a născut, o lume agitată, populată de artiști dornici să schimbe arta. Unul dintre ei a fost Marcel Duchamp, în care pictorița a găsit un adevărat sprijin. Și datorită lui Frida Kahlo a atras atenția la Paris, în epocă centrul artistic al lumii.

Interdependente, viața artistică și viața privată se arată pline de culoare și dinamism. Identitatea privată a artistei, pusă într-o lumină crudă, e plină de surprize și de contradicții. Între relația tumultuoasă cu Diego Rivera, relația cu Troțki și cea cu pictorița Georgia O’Keefe, erotismul ambiguu și exuberant al pictoriței prinde contur.

Născută odată cu Mexicul modern, Frida Kahlo a fost înainte de toate un om care și-a trăit viața după bunul plac, sfidând regulile nescrise și cutumele (inclusivul dezacordul mamei la căsătoria cu Diego Rivera). În istoria artei, a rămas o pictoriță greu de încadrat într-un gen anume, ale cărei lucrări au început să fie din ce în ce mai admirate în posteritate. De exemplu, „Cadrul” fost prima operă de artă realizată de un artist mexican în secolul XX cumpărată de Muzel Luvru. Recent, lucrarea „Două femei”, prima pictură pe care Frida Kahlo a vândut-o, a fost achiționată de Muzeul de Arte Frumoase din Boston, care a nu a dorit să dezvăluie costul tranzacție. Prețul record plătit pe o lucrare a artistei la licitație este de 5,6 milioane de dolari.

14
/04
/20

În această săptămână se împlinesc șase ani de când a murit, la New York, poeta Nina Cassian. Ne-am întors la jurnalul ei (Memoria ca zestre, publicat la Cărțile Tango, în urmă cu zece ani). Jurnalul poetei se întinde pe durata a mai bine de jumătate de secol fiind o extraordinară mărturie despre mai multe epoci.

14
/04
/20

Trecem printr-o perioadă dificilă, o adevărată furtună. Viețile noastre au încetinit brusc și suntem cu toții în căutarea unor răspunsuri care să ne țină deasupra valului. Iar răspunsurile pot veni și dinspre... povești!

13
/04
/20

„Ziua în care am început să mă iubesc cu adevărat” de Serge Marquis, roman publicat în colecția Fiction Connection a Editurii Trei, este o lecție de viață extraordinară, profundă, luminoasă și extrem de emoționantă. Este, de fapt, o carte de dezvoltare personală scrisă sub masca mult mai frumoasă și facilă a unui roman despre ego.

09
/04
/20

CRONICĂ DE CARTE Prin două cărți apărute recent simultan la Editura Tritonic, „Divele lui Stalin. De la idolii de lut la star sistemul sovietic” și „Diva socialistă. Modele feminine în cinematograful est-european”, cercetătoarea Andreea Ionescu-Berechet analizează o idee nouă pentru studiile de cinema din România: conceptul de divă în lumea comunistă.

09
/04
/20

Cărțile sunt deschise tot timpul. E loc în ele pentru toți și e loc în ele de joacă, de plimbare, de explorat. Ne duc, cu viteza gândului, unde nu ne duce nici bicicleta, nici trenul, nici avionul: în lumi care seamănă cu cea în care trăim sau în lumi fantastice, din trecut sau din viitor, într-o aventură a minții care face ca pereții și acoperișurile, și tot ce ne ține pe loc, să dispară.

07
/04
/20

Consiliul Director al Asociației Editorilor din România a luat act, în ședința on-line din 06 aprilie 2020, de anunțul Președintelui României cu privire la prelungirea stării de urgență pentru încă 30 de zile, până la jumătatea lunii mai 2020.

03
/04
/20

Despre povești, copilărie, literatură, femei, război, amintiri din kibbutz și alte întâmplări, în 25 de destăinuiri ale scriitorului israelian Amos Oz, consemnate de Shira Hadad în volumul de convorbiri „Din ce este făcut un măr?” (Editura Humanitas Fiction, 2020).

31
/03
/20

Premiile Radio România Cultural, care ar fi trebuit să fie decernate în cadrul unei gale programată inițial să aibă loc pe scena Teatrului Odeon, au fost anunțate, luni, 30 martie 2020, în cadrul unei ediții speciale a emisiunii GPS Cultural.

30
/03
/20

Ce mai citim în aceste zile? Ziarul Metropolis vă recomandă „Prăbușirea”, de F. Scott Fitzgerald. Publicată de Editura Polirom, în traducerea lui Radu Pavel Gheo, este una dintre cele mai captivante cărți apărute recent în limba română.