Secretele pictoriței Frida Kahlo, amanta lui Troțki și a Georgiei O’Keefe
https://www.ziarulmetropolis.ro/secretele-pictoritei-frida-kahlo-amanta-lui-trotki-si-a-georgiei-okeefe/

Celebra pictoriţă din Mexic este eroina unui unei îndrăzneţe biografii romanţate, care dezvăluie luminile şi umbrele unei vieţii dureroase, în care arta a jucat un rol principal, ca şi… gastronomia.

Un articol de Liliana Matei|30 ianuarie 2016

Existența ei se arată în culori tari în volumul „Cartea secretă a Fridei Kahlo” de F.G. Hagenbeck, publicat la Editura Nemira. Volumul este tradus de Anca-Elena Coman și face parte din Colecția Babel. Pentru prima dată în România, acest roman biografic care i-a adus autorului mai multe premii construiește, pornind de la mărturii din jurnalul artistei, o viață de artistă și de femeie care a cunoscut plăcerea și durerea, pe care le-a pictat în tablouri pe care posteritatea le va admira nespus.

Celebra artistă mexicancă, autoare a peste 50 de autoportrete în care suferința fizică ia forme dintre cele mai îndrăznețe, de o originalitate incontestabilă, se conturează în volum în intimitatea Casei Albastre, între minunile din bucătărie sau alături de mult iubitul soț, pictorul mexican Diego Rivera, izvor de bucurie și de chin. Fire vulcanică și contradictorie, nonconformistă și ironică, Frida Kahlo se înfățișează în romanul lui Haghenbeck în lumina necruțătoare a unor vremuri tulburate.

În viața ei au loc personalități fascinante din epocă, de la Troțki, cu care a avut o relație intensă, pe care romanul o lasă deschisă interpretării, la Ernest Hemingway sau Henry Miller. Umorul aspru și duioșia alcătuiesc, în viața și în arta Fridei Kahlo, un amestec permanent și străbate întregul roman.

Privită în intimitatea încăperilor – dormitor, atelier, rezervă de spital –, artista se dezvăluie deopotrivă în spațiul rezervat picturii și în locul savorilor și al gusturilor. Bucătăria capătă astfel o aură fantastică: „Dintre toate locurile casei, bucătăria era inima ce o făcea să palpite, transformând o clădire inertă într-o ființă vie. Mai mult decât o simplă locuință, Casa Albastră era sanctuarul, refugiul și altarul stăpânei sale. Casa Albastră era Frida. În ea strângea amintiri ale trecerii sale prin viață. Era un loc unde conviețuiau fără probleme portretele lui Lenin, Stalin, Mao Zedong cu catapetesme rustice ale Fecioarei de Guadalupe.“

frida2Strâns legată de tradițiile Mexicului și de pictorescul lui, arta și viața pictoriței sunt învăluite în culori tari și aromele magice ale bucătăriei. De la tamales umplute cu fasole și ardei iuți în sus de nuci și mirodenii la mâncarea lui Troțki, gama gastronică a pictoriței fascinează și arată o relație intimă cu universul simțurilor. Simțuri rafinate și de boala care a chinuit-o ani lungi, pictorița exorcizând suferința în tablouri în care imaginiile durerii nu au sfârșit.

„O panglică în jurul unei bombe”, cum a numit-o celebrul André Breton, pictura hedonistei Fridei Kahlo se prezintă pe fundalul lumii în care s-a născut, o lume agitată, populată de artiști dornici să schimbe arta. Unul dintre ei a fost Marcel Duchamp, în care pictorița a găsit un adevărat sprijin. Și datorită lui Frida Kahlo a atras atenția la Paris, în epocă centrul artistic al lumii.

Interdependente, viața artistică și viața privată se arată pline de culoare și dinamism. Identitatea privată a artistei, pusă într-o lumină crudă, e plină de surprize și de contradicții. Între relația tumultuoasă cu Diego Rivera, relația cu Troțki și cea cu pictorița Georgia O’Keefe, erotismul ambiguu și exuberant al pictoriței prinde contur.

Născută odată cu Mexicul modern, Frida Kahlo a fost înainte de toate un om care și-a trăit viața după bunul plac, sfidând regulile nescrise și cutumele (inclusivul dezacordul mamei la căsătoria cu Diego Rivera). În istoria artei, a rămas o pictoriță greu de încadrat într-un gen anume, ale cărei lucrări au început să fie din ce în ce mai admirate în posteritate. De exemplu, „Cadrul” fost prima operă de artă realizată de un artist mexican în secolul XX cumpărată de Muzel Luvru. Recent, lucrarea „Două femei”, prima pictură pe care Frida Kahlo a vândut-o, a fost achiționată de Muzeul de Arte Frumoase din Boston, care a nu a dorit să dezvăluie costul tranzacție. Prețul record plătit pe o lucrare a artistei la licitație este de 5,6 milioane de dolari.

26
/03
/20

Cartea “Izgoniții” a fost publicată anul trecut la Polirom. Ea vine după “Sectanții” și “Bandiții”, împreună formând o trilogie a marginalilor unică în literatura română. A scris-o Vasile Ernu.

23
/03
/20

Ne-am întors la o carte clasică – “I.L. Caragiale despre lume, artă și neamul românesc”, antologie de Dan C. Mihăilescu, publicată la Editura Humanitas încă din 1994 (și republicată în 2012). Să vedem, deci, ce mai vedea Nenea al nostru la noi.

17
/03
/20

”Zilele acestea cuvântul cheie ar trebui să fie solidaritate”, susține filosoful Mihai Șora, în timp ce actrița Maia Morgenstern mărturisește: ”Oamenii trebuie să nu își piardă încrederea, să fie convinși că arta, teatrul, cultura reprezintă un factor esențial al existenței noastre.”

16
/03
/20

Editura Litera organizează în perioada 16 – 18 martie 2020 o campanie de reduceri pe www.litera.ro care să îi inspire pe cititori și să îi îndemne spre activități dedicate lecturii pentru acasă.

16
/03
/20

Centrul de Resurse în Comunicare, Asociația Techsoup, Teach for Romania, Seeding Knowledge Foundation, cu sprijinul Kaufland România și în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării lansează „Școala pe Net”, o platformă multimedia gratuită, destinată cadrelor didactice care pot învăța mai ușor de la specialiști în educație și IT cum să utilizeze resurse online, utile în procesul de predare.

07
/03
/20

Marți, 10 martie, ora 19.00, la Librăria Cărtureşti Verona Demisol (Str. Pictor Arthur Verona 13-15, Bucureşti), va avea loc lansarea volumului „Academia politică de la Aiud. Deținuți politici în România anilor ’80”, de Borbély Ernő, apărut la Editura Polirom, ediţie îngrijită de Dalia Báthory și Andreea Cârstea, cuvînt‑înainte de Szőcs Géza.

05
/03
/20

Cartea “Nicolae S. Șucu. Viața și aventurile unui cioban român în Bulgaria în vremuri de război 1908-1918”, text stabilit de Cristina Jelescu, ediție îngrijită de Daniel Cain, a fost publicată la editura Humanitas în anul 2017 și este una dintre cele mai interesante lucrări referitoare la lumea din Balcani de dinainte de România Mare.

01
/03
/20

Muzeul Național al Literaturii Române vă invită joi, 12 martie 2020, de la ora 15.00, în Sala Perpessicius a sediului din Str. Nicolae Crețulescu nr. 8, la o „Evocare Henriette Yvonne Stahl”. Participă: Elena Zaharia-Filipaș, Bianca Burța-Cernat, Simona-Grazia Dima, Nina Corcinschi și Irina Stahl.