Seria de autor Aurora Liiceanu: Putere şi sânge. O aventură indiană
https://www.ziarulmetropolis.ro/seria-de-autor-aurora-liiceanu-putere-si-sange-o-aventura-indiana/

Ce au în comun Anne şi Mary Boleyn cu două prinţese indiene din epoca de glorie a Imperiului Mogul? Cu siguranţă, dorinţa de putere – atât de puternică, încât le face să nu mai ţină cont de nimic, nici măcar de legăturile de sânge.

Un articol de Petre Ivan|16 februarie 2018

Sunt surori rivale. În Anglia, Anne a făcut tot ce a putut ca să devină soţia regelui Henric al VIII-lea, fără să ţină cont că acesta era amantul surorii ei Mary. În India, Roshanara şi-a sprijinit fratele mai mic să ajungă pe tron şi a uneltit ca s-o îndepărteze de la putere pe sora lor, Jahanara.

Interesată de relaţia dintre surori în general şi cu precădere de cea dintre prinţesele indiene, Aurora Liiceanu face o incursiune în istoria Imperiului Mogul, în care conducători luminaţi, prinţi însetaţi de faimă şi femei seducătoare sînt protagoniştii unor fascinante poveşti de iubire şi ură, loialitate şi trădare.

Volumul Putere şi sînge. O aventură indiană, de Aurora Liiceanu, a apărut la Editura Polirom, şi în ediţie digitală.

Din cuprins:

Jahanara şi Roshanara: surori duşmance Povestea lui Akbar Prinţesa cu trup de trandafir: Gulbadan Anarkali: o iubită care poate a existat, poate nu Marele jaf al averii mogule şi aventura unui diamant Iubire nepermisă şi sînge amestecat O prinţesă şterge praful istoriei

Aurora LIICEANU, doctor în psihologie, a lucrat în cercetare şi a predat psihologie la diferite universităţi din Bucureşti, dar şi la UQAM (Canada) sau EHESS (Franţa). În prezent, este cercetător senior la Institutul de Filosofie şi Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” din cadrul Academiei Române.

Putere şi sânge. O aventură indiană – FRAGMENT

„Nenorocirile care s-au abătut asupra Imperiului Mogul după moartea lui Aurangzeb în 1707 au fost mari. Mulţi istorici susţin că toată domnia lui Aurangzeb a fost marcată de conflicte în viaţa economică, politică şi religioasă. La aceasta se adăuga şi stagnarea vieţii culturale şi artistice, determinată mai puţin de declinul economic şi mai curând de atitudinea rigidă, intolerantă şi obtuză a lui Aurangzeb. Odată cu moartea lui, dezordinea, lupta pentru putere şi haosul păreau să prindă forţă şi să fragilizeze soliditatea şi coerenţa pe care pumnul de fier al lui Aurangzeb reuşise să le impună în guvernarea sa.

De aceea domnia lui este considerată domnia ultimului mare împărat mogul. După multe schimbări la putere, când alianţele se făceau şi se desfăceau cu uşurinţă, dând vieţii o imprevizibilitate neliniştitoare, a ajuns împărat Muhammad Shah, care a domnit între 1719 şi 1748 şi care a iubit artele şi a patronat menţinerea creaţiei artistice a Imperiului Mogul. Aurangzeb a fost al şaselea împărat mogul, iar Muhammad Shah – al doisprezecelea. El a urcat pe tron la 17 ani, în 1719, ceea ce înseamnă că între moartea lui Aurangzeb şi venirea la putere a lui Muhammad Shah au trecut 12 ani, timp în care au domnit cinci împăraţi, fiecare câte puţin, uneori doar câteva luni. Acest lucru poate explica declinul măreţiei Imperiului Mogul şi labilitatea şi violenţa succesiunii la tron.

Pe scurt, au urmat Bahadur Shah, fiul lui Aurangzeb, între 1707 şi 1712, Jahandar Shah doar un an, în 1712-1713, un personaj superficial, frivol, pasionat de dans şi petreceri, căsătorit cu o dansatoare, de care era foarte îndrăgostit şi pe care a întronat-o cu titlul de regină. Ca să ajungă la tron, şi-a ucis trei fraţi, şi ei dornici de a fi împăraţi. A fost detronat de un nepot, Farrukhsiyar, cu ajutorul a doi generali în armata imperiului, fraţii Syed, foarte puternici şi influenţi, care l-au detronat apoi şi pe el; Farrukhsiyar l-a luat captiv, cu dansatoare cu tot, şi după o lună de captivitate l-a strangulat. Era atât de crud, încât a defilat prin imperiu cu capul tăiat al lui Jahandar Shah înfipt într-un băţ de bambus pe un elefant şi cu trupul pe un alt elefant.

Cu ajutorul celor doi generali, Farrukhsiyar a domnit şase ani, dar, pentru că ei i-au cerut posturi importante, iar el avea prea multe obligaţii şi nu le putea satisface cerinţele, fraţii Syed s-au supărat şi i-au reproşat că nu răspunde aşteptărilor lor. Până la urmă a fost prins de ei, orbit şi apoi sugrumat. Ei au pus pe tron un alt împărat, care a murit repede – de cancer sau omorât. Dar, înainte de a muri, a cerut să-i urmeze la tron fratele lui, şi el foarte tânăr, şi pentru că şi acesta a murit după câteva luni tronul a rămas vacant, iar fraţii Syed l-au înscăunat pe Muhammad Shah, de doar 17 ani. Fraţii Syed, fiind regenţi, îl ţineau sub control, lucru care îl deranja mult. Muhammad Shah a reuşit să scape de ei, pe unul omorandu-l şi pe celălalt otrăvindu-l după puţin timp. A domnit până în 1748 şi a murit destul de tânăr, la 46 de ani.

O mare nenorocire s-a abătut în timpul lui Muhammad Shah asupra Imperiului Mogul când acesta a fost atacat de Nadir, un om de origine modestă, fiu de păstor nomad, ce trăia la graniţa dintre Iran şi Afganistan, în Khurasan. În 1736, el a reuşit să ajungă pe tronul Persiei şi a început să-şi facă planuri de mare cuceritor. Era foarte ambiţios şi avea geniu militar: ivindu-se ca din senin – istoricii spun că era o apariţie meteorică –, a izbutit cu o armată puternică de luptători uzbeci şi turkmeni să elibereze Persia de dominaţia dezastruoasă a afganilor şi să devină şah, după opt ani de lupte şi conflicte între afgani şi persani.”

Foto: Aurora Liiceanu: Putere şi sânge. O aventură indiană – facebook

 

24
/02
/22

CARTEA DE CINEMA Cinefilii care au îndrăgit celebra autobiografie a lui Ingmar Bergman, “Lanterna magică”, apărută şi în română la Editura Meridiane în 1994, s-ar putea să fie puţin dezamăgiţi sau măcar surprinşi de continuarea volumului, lansată la noi cu titlul “Imagini. Viaţa mea în film” şi scoasă recent de Editura Nemira (în traducerea Ioanei Ghişa şi cu o prefaţă de Andrei Gorzo).

18
/02
/22

Inspirată de prietenia dintre Constantin Brâncuși și James Joyce, pianista Ana Silvestru a pus în scenă un concert de muzică clasică. Acesta va avea loc la Sala Radio de la București chiar de ziua lui Constantin Brâncuși, pe 19 februarie, de la ora 19:00.

15
/02
/22

Editura Humanitas Fiction și Institutul Cervantes din București vă invită miercuri, 16 februarie, ora 19.30 la o întâlnire online cu scriitorii Francesc Miralles și Ángeles Doñate prilejuită de lansarea romanului Un ceai la capătul lumii – recent apărut în traducerea Tudorei Șandru Mehedinți în colecția „Raftul Denisei“, colecție coordonată de Denisa Comănescu – un roman memorabil despre aventura vieții, inspirat de povestea reală, relatată în 2009 de revista Time, a japonezului Yukio Shige, care a salvat de la sinucidere aproape 700 de persoane. Participă: Scriitorii Francesc Miralles și Ángeles Doñate, Tudora Șandru Mehedinți, traducătoarea romanului, Ana Maria Onisei, scriitoare și jurnalist cultural și Dana Pîrvan, critic literar. Moderatorul întâlnirii va fi Denisa Comănescu, director al Editurii Humanitas Fiction.

14
/02
/22

Școala Gimnazială Nr. 194, București, în parteneriat cu Teatrul Evreiesc de Stat, cu sprijinul Inspectoratul Școlar al Municipiului București organizează marți, 15 februarie, de la ora 10.00, evenimentul on-line ”Cu cărțile deschise...”, cu prilejul Zilei Naționale a Lecturii.

10
/02
/22

Biblioteca Metropolitană București (BMB) prin Direcția Cultură, Învățământ, Turism a Primăriei Municipiului București, sărbătorește Ziua Națională a Lecturii printr-o serie de activități online si offline. Astfel, la Palatul Parlamentului, scriitorul Petre Crăciun va susține un atelier de lectură pentru copii.

09
/02
/22

Pe 10 februarie, actorul Victor Rebengiuc împlinește 89 de ani. În rândurile care urmează, vă propunem o scurtă incursiune în biografia artistului care de-a lungul timpului a știut să se arate atât de generos pe scenă și atât de discret în afara ei. Din 2011, numele său se regăsește și pe Aleea Celebrităților din București, proiect inițiat de Teatrul Metropolis pentru a celebra valoarea artistică.

08
/02
/22

Premisa proiectului habits by Republica cultural, inițiat de Societatea Omului Sănătos, o serie de conversații despre impactul artei asupra psihicului și spiritului uman moderate de psihoterapeutul Gabriel Cicu (fondator al clinicii Color Mind din București) alături de patru artiști: scriitoarea Adela Greceanu, muzicianul Răzvan Popovici, coregrafa Judith State și pictorul Roman Tolici.