Serialul „Homeland” şi evenimentele de la Paris
https://www.ziarulmetropolis.ro/serialul-homeland-si-evenimentele-de-la-paris/

Al şaptelea episod din sezonul al cincilea al serialului „Homeland”, care se inspiră cu regularitate din realitate, de la războiul din Afganistan la ascensiunea grupării Statul Islamic, începe cu un mesaj pe fond negru: „În urma evenimentelor de la Paris, vă amintim că ‘Homeland’ conţine elemente care pot tulbura spectatorii. Cele mai sincere condoleanţe tuturor celor afectaţi de atacuri”, scrie la începutul genericului.

Un articol de Petre Ivan|20 noiembrie 2015

Anunțul poate părea anodin pentru împătimiții serialului fiindcă de la începutul serialului Homeland creatorii săi nu s-au preocupat de „elemente care ar putea tulbura”: într-un episod, de exemplu, un tir de dronă tras pentru a ucide un șef al talibanilor face numeroase victime colaterale, iar în altul un copil moare într-un atac împotriva teroriștilor, scrie slate.fr.

Creat inițial ca un corespondent al serialului israelian „Hatufim”, în care îndoiala permanentă și spionajul concurează la realizarea unui film percutant, „Homeland” și-a abandonat pe parcurs latura ficțională.

Scenariul, care prezintă un erou american întors în țară după ani de captivitate și suspectat de un agent al CIA că ar fi agent dublu, a trecut după două sezoane la o intrigă care se inspiră constant din tematici mondiale.

În al treilea sezon tema este un război la distanță cu Iranul, acțiunile din cadrul acestuia ducând în cele din urmă la acordul în domeniul nuclear între republica islamică și țările occidentale.

Al patrulea se concentrează pe războiul dronelor în Afganistan și revenirea talibanilor în țară, în timp ce ultimul sezon se înscrie în contextul sirian și prezintă o societate marcată puternic de dezvăluirile lui Edward Snowden.

David Nevins, patronul canalului Showtime, care difuzează serialul, a spus că va fi abordat și atacul terorist de la Charlie Hebdo.

Criticat de specialişti, dar îndrăgit de Obama

Serialul american este criticat adesea pentru latura sa reductivă și, eventual, o viziune eronată din punct de vedere geopolitic și religios, îndeosebi în privința imaginii asupra Libanului, Pakistanului sau Iranului (pe site-ul de știri Mashreghnews, „Homeland” era considerat în 2013 un program „anti-Iran”).

Și unii artiști au apreciat că serialul este „rasist”. În schimb, președintele american Barack Obama a mărturisit că este fan „Homeland”, deși serialul este adesea critic la adresa politicii externe americane.

Strategia  pentru contracararea grupării Statul Islamic

La începutul sezonului al cincilea, de exemplu, Peter Quinn, agent al CIA interpretat de Rupert Friend, revine după doi ani petrecuți în Siria, în regiunea Raqqa. Aflat în fața superiorilor, el întreabă care este strategia Statelor Unite pentru contracararea grupării Statul Islamic.

Cum generalii rămân muți, el continuă spunând: „Vedeți, aici este problema. Fiindcă ei au o strategie. Acum se adună la Raqqa cu zecile de mii. Ascunși printre civili, înarmați. Știu de ce se află acolo…Au un singur scop: să moară pentru califat și să dea naștere unei lumi fără necredincioși. Aceasta este strategia lor încă din secolul al șaptelea. Prin urmare, credeți cu adevărat că echipele speciale, câteva, vor pune capăt acestui lucru?”, întreabă personajul din serial.

Cinicul agent american propune ca soluție trimiterea a „200.000 de militari americani la sol pentru o perioadă nedeterminată pentru asigurarea securității. Și tot atâția doctori și învățători”.

La refuzul interlocutorilor săi, el menționează o altă variantă: „Apăsarea pe reset și transformarea localității Raqqa în parcare”. Lucru pe care Franța a început să îl facă după atentatele de la Paris, comentează slate.fr.

Foto: Homeland – cinemagia

09
/10
/23

Ediţia în română a unei cărţi despre legendarul regizor Martin Scorsese şi un volum în engleză scris de Andrei Gorzo şi Veronica Lazăr despre cinemaul lui Radu Jude sunt două recomandări de lectură pentru această toamnă, pentru cei pasionaţi şi de discursul despre filme, nu doar de vizionarea lor.

09
/10
/23

Les Films de Cannes à Bucarest (20 - 29 octombrie) le-a pregătit bucureștenilor un maraton de cinema de 10 zile cu 43 de lungmetraje, 15 scurtmetraje și mai mult de 65 de proiecții ale unor autoare și autori care au un cuvânt greu de spus în cinematografia momentului.

04
/10
/23

Bizară şi explozivă apariţie e acest “Nu aştepta prea mult de la sfârşitul lumii” (2023), cel mai nou film al lui Radu Jude. El adună într-o structură inedită, inconfortabilă şi surprinzătoare la fiecare pas, cam toate preocupările formale de până acum ale regizorului, care le pune de această dată în slujba unei critici virulente a capitalismului deopotrivă românesc şi european.

04
/10
/23

Descris de Variety ca fiind un film „bogat în detalii și foarte specific în descrierea familiei de clasă mijlocie pe care o observă” și care „oferă libertatea publicului de a-și alege punctele de vedere cu care se identifică cel mai mult în imaginea de ansamblu.”, TÓTEM a cucerit simpatia spectatorilor prezenți la cele două proiecții din programul competițional al celei de-a 19-a ediții Bucharest International Film Festival (BIFF), unde a obținut Premiul Juriului. Filmul se va lansa în cinema din 13 octombrie, distribuit de August Film.